ahtinameá (-éle), s. f. – Capitulare, tratat al imperiului turc cu o putere creștină. Tc. ahdname, din arab. ‘ahd „contract” și per. nāma „scris” (Șeineanu, II, 3; Lokotsch 1551). Sec. XVII, înv.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ahtinameá f., pl. ele (turc. ahd-namé, d. ar. ahd. angajament, și pers. namé, scrisoare, tractat). L. V. Tractat al Turciiĭ cu Rusia orĭ cu alte state creștineștĭ. – Și act-, ahtinám și atnám n., pl. urĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink