AGREGÁȚIE s. f. Agregare. – Din fr. agrégation, lat. aggregatio.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AGREGÁȚIE s.f. (Rar) Agregare. [Var. agregațiune s.f. / cf. fr. agrégation, lat. aggregatio].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AGREGÁȚIE s. f. 1. agregare. 2. (în unele țări) concurs pentru postul de profesor agregat. (< fr. agrégation, lat. aggregatio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

AGREGÁȚIE s. f. Agregare. – Fr. agrégation (lat. lit. aggregatio, -onis).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

agregáție s. f. (sil. -gre-, -ți-e), art. agregáția (sil. -ți-a), g.-d. art. agregáției; pl. agregáții
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*agregațíe f. (d. agregat). Fam. Calitatea de agregat, Catedra de agregat.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*agregațiúne f. (lat. aggregátio, -ónis. V. congregațiune). Admiterea într' un corp. Gradu de agregat. Fiz. Agregare, lipirea maĭ multor părțĭ la un loc. – Și -áție.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink