AGONIZÁ, agonizez, vb. I. Intranz. A fi în stare de agonie. – Din fr. agoniser, lat. agonisari.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

A AGONIZÁ ~éz intranz. A fi în agonie. /<fr. agoniser, lat. agonisari
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AGONIZÁ vb. I. intr. A fi în agonie. [< fr. agoniser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AGONIZÁ vb. intr. 1. a fi în agonie. 2. (fig.) a fi în declin. (< fr. agoniser, lat. agonisari)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

AGONIZÁ, agonizez, vb. I. Intranz. A fi în stare de agonie. – Fr. agoniser (lat. lit. agonisari).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

AGONIZÁ vb. (MED.) (fig.) a se stinge. (Bolnavul ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

agonizá vb., ind. prez. 1 sg. agonizéz, 3 sg. și pl. agonizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*agonizéz v. intr. (fr. agoniser, d. lat. bisericească agonizare). Sînt în agonie, trag de moarte.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink