AGLOMERÁRE, aglomerări, s. f. Acțiunea de a (se) aglomera și rezultatul ei. ♦ (Concr.) Grup compact (și numeros). – V. aglomera.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AGLOMERÁRE s.f. Acțiunea de a (se) aglomera și rezultatul ei; aglomerație. ♦ (Concr.) grup compact. [< aglomera].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AGLOMERÁRE, aglomerări, s. f. Acțiunea de a (se) aglomera și rezultatul ei; îngrămădire, aglomerație. ♦ (Concr.) Grup compact (și numeros).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

aglomeráre s. f., (sil. -glo-), g.-d. art. aglomerării; pl. aglomerări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AGLOMERÁ, aglomerez, vb. I. 1. Refl. A se strânge la un loc în număr mare; a se îngrămădi, a se înghesui. ♦ (Despre un loc) A deveni suprapopulat. 2. Tranz. (Despre unele substanțe) A uni între ele granulele, firele sau fâșiile care compun un material. 3. Tranz. A încărca pe cineva cu prea multe treburi. – Din fr. agglomérer, lat. agglomerare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

A AGLOMERÁ ~éz tranz. 1) A face să se aglomereze. 2) (materiale în formă de granule, fire etc.) A uni cu un liant încât să formeze un tot omogen. [Sil. a-glo-] /<fr. agglomérer, lat. agglomerare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE AGLOMERÁ mă ~éz intranz. A se aduna într-un loc în număr mare; a se îngrămădi. /<fr. agglomérer, lat. agglomerare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AGLOMERÁ vb. I. 1. refl. A se aduna laolaltă (în număr mare); a se înghesui, a se îngrămădi. ♦ (Despre orașe etc.) A se suprapopula. 2. tr. (Despre unele substanțe) A lega între ele granulele, firele sau fâșiile care compun un material. [P.i. -rez. / < fr. agglomérer, cf. it., lat. agglomerare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AGLOMERÁ vb. I. refl. a se aduna laolaltă; a se îngrămădi; a se concentra. ◊ (despre orașe) a se suprapopula. II. tr. a lega între ele părțile componente ale unui material. (< fr. /s'/agglomérer, lat. agglomerare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

AGLOMERÁ, aglomerez, vb. I. 1. Refl. A se strânge la un loc în număr mare; a se îngrămădi. ♦ (Despre un loc) A deveni suprapopulat. 2. Tranz. (Despre unele substanțe) A lega între ele granulele, firele sau fâșiile care compun un material. – Fr. agglomérer (lat. lit. agglomerare).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

AGLOMERÁ vb. a se suprapopula, a se ticsi. (Locul, regiunea s-a ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

aglomerá vb. (sil. -glo-), ind. prez. 1 sg. aglomeréz, 3 sg. și pl. aglomereáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*aglomerațiune f. (lat. agglomerátio, -ónis). Acțiunea de a aglomera. Starea lucruluĭ aglomerat, îmbulzeală. – Și -áție și -áre.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*aglomeréz v. tr. (lat. agglómero, -áre, d. glomus, ghem). Grămădesc. V. refl. Mă îmbulzesc: lumea s' a aglomerat la paradă
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink