Definiția cu ID-ul 322171:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AFON ~ă (~i, ~e) și substantival. Care cântă fals; care nu are voce (sau auz muzical). 2) Care nu are sonoritate. ◊ Consonantă ~ă consonantă surdă. /<fr. aphone