AFLICTÍV, -Ă, aflictivi, -e, adj. (Jur.; despre pedepse) Care lovește direct pe criminal (pe corp, în viață etc.) – Din fr. afflictif.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AFLICTÍV, -Ă adj. (Jur.; despre pedepse) Care lovește direct pe cel care o suferă. [< fr. afflictif].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AFLICTÍV, -Ă adj. (despre pedepse) care lovește direct pe cel care suferă. (< fr. afflictif)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

aflictív adj. m. (sil. -flic-), pl. aflictívi; f. sg. aflictívă, pl. aflictíve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*aflictív, -ă adj. (d. lat. afflictus, izbit, cu sufixu -iv). Se zice despre pedepsele care lovesc corpu, ca moartea, munca silnică, detențiunea și recluziunea: pedepsele infamante nu-s tot-de-a-una aflictive.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink