AFÍȘ, afișe, s. n. Înștiințare, de obicei imprimată, expusă public, prin care se anunță ceva, prin care se dau informații în legătură cu viața politică și culturală; afipt. ♦ Gen de artă grafică, cu funcție mobilizatoare, de informare, de reclamă, de instructaj etc. – Din fr. affiche.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AFÍȘ ~e n. Anunț public, de obicei tipărit, uneori și ilustrat, cuprinzând diferite informații. /<fr. affiche
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AFÍȘ s.n. 1. Înștiințare publică, tipărită (uneori și desenată), care se fixează sau se distribuie în anumite locuri cu scopul de a anunța anumite lucruri. ◊ Cap de afiș = primul nume de pe afișul care anunță un spectacol; actor de vază. 2. Gen de artă grafică folosită pentru transmiterea unor idei prezentate decorativ. [Pl. -șe, -șuri. / < fr. affiche].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AFÍȘ s. n. 1. înștiințare publică, tipărită, care se fixează sau se distribuie în anumite locuri. ♦ cap de ~ = primul nume de pe afișul care anunță un spectacol; actor celebru. 2. gen de artă grafică cu funcție mobilizatoare, de informare, de reclamă. (< fr. affiche)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AFÍȘ, afișe, s. n. Înștiințare (tipărită) cuprinzând informații de interes general, care se afișează în instituții, pe străzi etc. sau se distribuie trecătorilor. ◊ Expr. Cap de afiș = primul nume dintr-o listă de persoane care sunt afișate în ordinea valorii lor. – Fr. affiche.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AFÍȘ s. v. anunț.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
afíș (afíșe), s. n. – Înștiințarea expusă în public, anunț. – Var. afipt, s. n. Fr. affiche. Var. e formă artificială, latinistă, păstrată de administrație, și care pornește de la paralelismul afficher ‹ affigere față de infigere › înfige, cu part. înfipt. – Der. afișa, vb. (a expune un afiș; a anunța; a face paradă de... ); afișaj, s. n. (publicitate prin afișe; ostentație); afișar, s. m. (persoană care pune anunțuri), cf. Iordan, BF, VI, 150.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
afíș s. n., pl. afíșe
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*afíș n., pl. e (fr. affiche). Anunț, de ordinar [!] tipărit pe hîrtie și lipit pin [!] locurĭ publice. – Maĭ rar, dar maĭ bine afipt.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
afíș-catalóg s.n. Afiș care ține și loc de catalog ◊ „Afișul-catalog editat de I.M. la expoziția revistei ARTA «Lemn – expresie și tehnologie».” I.B. 29 VIII 72 p. 2 (din afiș + catalog)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
afíș-panóu s.n. Afiș de dimensiuni mari ◊ „Afișele-panou realizate de Pavoazarea Capitalei.” Sc. 11 I 62 p. 1 (din afiș + panou)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
afíș-reclámă s.n. Afiș cu rol de reclamă ◊ „Privind afișele-reclamă pentru filmul «Albă ca zăpada și cei șapte saltimbanci» [...] ești tentat să crezi că o vei vedea pe Caterina Valente.” Cont. 2 IX 66 p. 5; v. și Sc. 16 XI 64 p. 4 (din afiș + reclamă)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a face afiș expr. 1. a bate rău de tot. 2. (intl.) a tâlhări.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a rămâne afiș / bujbe / ca la dentist / cu gura căscată / mască / tablou expr. a fi uluit, a rămâne uimit / uluit.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a se face afiș expr. a fi într-o stare avansată de ebrietate.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink