2 intrări
11 definiții
- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (3)
Explicative DEX
advocățel sm vz avocățel
*ADVOCĂȚEL sm. familiar ⚖️ Advocat nepriceput, cu puțină vază: un biet ~ de Provincie.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ADVOCĂȚEL s. m. v. avocățel.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*advocățél și (ob.) av- m., pl. eĭ. Iron. Avocat prost (pin joc de cuvinte avo... cățel, adică cățel).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AVOCĂȚEL, avocăței, s. m. (Depr.) Diminutiv al lui avocat. – Avocat + suf. -el.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AVOCĂȚEL, avocăței, s. m. (Depr.) Diminutiv al lui avocat. – Avocat + suf. -el.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
avocățel sm [At: DA ms / V: adv~ / Pl: ~ei / E: avocat + -el] 1-6 (Irn) Avocat (1-2), (nepriceput).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AVOCĂȚEL, avocăței, s. m. Diminutiv cu sens depreciativ al lui avocat. Fiică de arendaș, de negustoraș, de funcționar aș, de avocăței, de ofițeraș, de popă... Moftangioaica... nu poate suferi mojicimea. CARAGIALE, O. II 31. – Variantă: advocățel s. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AVOCĂȚEL, avocăței, s. m. (Depr.) Diminutiv al lui avocat.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Ortografice DOOM
avocățel s. m., pl. avocăței, art. avocățeii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
avocățel s. m., pl. avocăței, art. avocățeii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
avocățel s. m., pl. avocăței, art. avocățeii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv masculin (M12) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
| substantiv masculin (M12) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
avocățel, avocățeisubstantiv masculin
- 1. Diminutiv al lui avocat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Fiică de arendaș, de negustoraș, de funcționăraș, de avocățel, de ofițeraș, de popă... Moftangioaica... nu poate suferi mojicimea. CARAGIALE, O. II 31. DLRLC
-
- diferențiere Avocat (nepriceput). MDA2
etimologie:
- Avocat + -el. DEX '09 MDA2 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.