adultizá vb. I A avea un comportament de adult ◊ „Prins de niciodată încheiatele încurcături prea «adulte», am trecut în goana calului pe lângă 1 Iunie. Firește, copiilor nici că le pasă. Între noi fie vorba, adultizează și ei destul.” R.l. 12 VI 82 p. 2 (din fr. adultiser; MNC 1982)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink