ADULATÓR, -OÁRE, adulatori, -oare, adj. s. m. și f. (Persoană) care adulează; lingușitor. – Din fr. adulateur, lat. adulator.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ADULATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival (despre persoane și despre manifestările lor) Care adulează pe cineva; lingușitor. /<fr. adulateur, lat. adulator
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ADULATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. Lingușitor. [Cf. fr. adulateur].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ADULATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. lingușitor. (< fr. adulateur)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ADULATÓR, -OÁRE, adulatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care adulează. – Fr. adulateur (lat. lit. adulator).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

adulatór adj. m., s. m., pl. adulatóri; f. sg. și pl. adulatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*adulatór, -oáre s. și adj. (lat. adulator). Lingușitor.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink