ADOLESCÉNT, -Ă, adolescenți, -te, s. m. și f. Persoană care este la vârsta adolescenței. – Din fr. adolescent, lat. adolescens, -ntis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ADOLESCÉNȚĂ s. f. Perioadă a vieții omului cuprinsă între vârsta pubertății și cea adultă, în care are loc maturizarea treptată a funcțiunilor fizice și psihice ale organismului. – Din fr. adolescence, lat. adolescentia.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ADOLESCÉNT ~ți m. Persoană ajunsă la vârsta adolescenței. /<fr. adolescent, lat. adolescens, ~ntis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ADOLESCÉNȚĂ f. Vârstă de trecere de la copilărie la tinerețe (în general, între 14 și 17 ani). [G.-D. adolescenței] /<fr. adolescence, lat. adolescentia
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ADOLESCÉNT, -Ă s.m. și f. Om ajuns la adolescență. [Pron. -scent. / < fr. adolescent, cf. it. adolescente, lat. adolescens].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ADOLESCÉNȚĂ s.f. Perioadă în viața unui om cuprinsă între vârsta pubertății și cea adultă. [Cf. fr. adolescence, it. adolescenza, lat. adolescentia].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ADOLESCÉNT, -Ă s. m. f. om ajuns la adolescență. (< fr. adolescent, lat. adolescens)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ADOLESCÉNȚĂ s. f. perioadă în viața omului între 13 (15) și 18 (19) ani, în care se intensifică procesele de creștere. (< fr. adolescence, lat. adolescentia)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ADOLESCÉNT, -Ă, adolescenți, -te, s. m. și f. Persoană ajunsă la vârsta dintre copilărie și tinerețe. – Fr. adolescent (lat. lit. adolescens, -ntis).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ADOLESCÉNȚĂ s. f. Vârsta de tranziție dintre copilărie și tinerețe. – Fr. adolescence (lat. lit. adolescentia).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ADOLESCÉNT s. tânăr. (Un ~ simpatic.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ADOLESCÉNTĂ s. fetișcană, tânără. (O ~ zglobie.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

adolescént s. m. (sil. -les-cent), pl. adolescénți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

adolescéntă s. f., pl. adolescénte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

adolescénță s. f., g.-d. art. adolescénței
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*adolescént, -ă s. (lat. adoléscens, -éntis). Care e în adolescență, flăcăŭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*adolescénță f., pl. e (lat. adolescentia). Vîrsta dintre 16 și 23 de anĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink