ADAMASCĂ s. f. (Înv.) Damasc. – Din rus. adamaska, lat. (a)damascus, -a, -um „din Damasc”.

adamască² sf [At: HEM 2181 / Pl: ? / E: nct] (Mol; înv) Plantă nedefinită mai îndeaproape.

adamască^1[1] sf vz damasc

†ADAMASCĂ sf. ⛓ 1 Un fel de țesătură de mătase cu flori sau desenuri care mai ’nainte se fabrica în orașul Damasc ¶ 2 Mold. O țesătură în patru sau cinci ițe a cărei urzeală este de in sau bumbac, iar bătătura de lînă de diferite colori: la ferestre spînzurau niște perdele de ~ (GN.) (🖼 28) [rus.].

ADAMASCĂ s. f. (Înv.) Stofă scumpă de mătase, țesută cu flori. – Din rus. adamaska, lat. (a)damascus, -a, -um „din Damasc”.

ADAMASCĂ s. f. (Învechit) Stofă scumpă de mătase țesută cu flori (fabricată altădată la Damasc). V. damasc. Strămoșii tăi cu oastea ieșeau la timpul slavei, Iar tu subt adamască... sălbatic horăiești. NEGRUZZI, S. II 189.

ADAMASCĂ s. f. (Înv.) Stofă scumpă de mătase țesută cu flori. – Lat. lit. (a)damascus (it. damasco).

adamască f. Mold. V. damască: iar tu subt adamască... sălbatic hoinărești NEGR.

adamáscă, V. damasc.

DAMASC s. n. Țesătură de in, bumbac, mătase, cu desene mari în relief, folosită la confecționarea fețelor de masă, a lenjeriei de pat etc. – Din it. damasco, lat. (a)damascus.

damas sn vz damasc

damasc [At: (a. 1747) IORGA, S. D. XII, 45 / V: (înv) ~că sf (rar) -mas sn / Pl: ~uri / E: fr damas, it damasco (Damas)] 1 sn Țesătură de bumbac, de in, de mătase sau de lână cu desene mari, satinate, reprezentând flori, peisaje, figuri geometrice etc., pe un fond mat, folosită (în special) la confecționarea fețelor de masă, a lenjeriei de pat, a draperiilor etc. 2 sn (Lpl) Diferite tipuri de bumbac. 3 sn (Înv) Lamă de oțel foarte dur, sudat (cu aspect marmorat), folosită la confecționarea armelor albe. 4-5 sn, a (Pex; șîș sabie damasc) (Sabie) confecționată din acest oțel.

damască sf vz damasc

DAMASC sbst., DAMASCĂ sf. ⛓ 1 Stofă de mătase cu desenuri în relief, fabricată dintru’ntîiu la Damasc ¶ 2 = ADAMASCĂ [tc. damasqo].

DAMASC s. n. Țesătură de in, bumbac, mătase sau lână, cu desene mari în relief, folosită la confecționarea fețelor de masă, a albiturilor de pat etc. – Din it. damasco, lat. (a)damascus.

DAMASC s. n. Țesătură de in, bumbac, mătase sau uneori lînă, cu desene mari în relief. Față de masă de damasc. ▭ Acest steag... era de damasc alb. BĂLCESCU, la TDRG.

DAMASC s.n. Țesătură de in, de bumbac, de mătase etc. cu desene în relief. [< it. damasco, cf. Damasc – oraș în Asia].

DAMASC s. n. țesătură de in, bumbac, mătase etc. decorată cu flori și ornamente în relief. (< it. damasco)

DAMASC n. Țesatură cu desene în relief, folosită, mai ales, pentru confecționarea fețelor de masă și a cuverturilor. /<it. damasco, lat. damascus

damască f. 1. un fel de mătase cu desenuri sau flori (adusă înainte dela Damasc), numită în vechime camohas și șamalagea; 2. stofă de lână ornamentată. [It. DAMASCO].

damásc n., pl. urĭ (ngr. dámaskon, adică „din Damasc”, un oraș în Siria, locu de origine al acesteĭ stofe; it. damasco, fr. damas). O stofă de matasă (saŭ și de lînă) cu firu gros ca ripsu și vărgată (damaschinată) în lung și care se numea și damască (pl. aște saŭ dămăștĭ). în Mold și adamască (rus. adamaška) și mai vechĭ șam și șamalagea. V. camohas.

adamască (reg.) s. f., g.-d. art. adamaștei

adamască (înv.) s. f., g.-d. art. adamaștei

adamască s. f., g.-d. art. adamaștei

adamască s. f., g.-d. art. adamascei; pl. -

damasc (țesătură) s. n.

damasc (țesătură) s. n.

damasc (text.) s. n.

damasc (-curi), s. m. – Oțel de Damasc. Lat. med. damascus, poate prin intermediul it. damasco. – Der. damască (var. adamască), s. f. (damasc), cf. fr. damas, sp. adamasco, germ. Damast, bg. damaska, pol. adamaszek, rus. adamaška; damaschina, vb. din fr. damasquiner. Cf. adamască, damă, mischie.

DAMASC s. (TEXT.) (înv.) șam. (Un brâu de ~.)

DAMASC s. (TEXT.) (înv.) șam. (Un brîu de ~.)