ACUPLÁRE s. f. Acțiunea de a acupla. – V. acupla.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ACUPLÁRE s.f. Acțiunea de a acupla. [< acupla].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ACUPLÁRE s. f. Acțiunea de a acupla.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ACUPLÁRE s. (TEHN.) acuplaj, cuplaj, cuplare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

acupláre s. f. (sil. -pla-), g.-d. art. acuplării; pl. acuplări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ACUPLÁ, acuplez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A cupla. – Din fr. accoupler.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ACUPLÁ vb. I. tr. 1. a cupla. 2. tr., refl. A (se) împerechea. [< fr. accoupler].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ACUPLÁ vb. I. tr. a cupla. II. tr., refl. a (se) împerechea. (< fr. accoupler)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ACUPLÁ, acuplez, vb. I. Tranz. A cupla. – Fr. accoupler.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ACUPLÁ vb. (TEHN.) a cupla.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

acuplá vb. (sil. -pla), ind. prez. 1 sg. acupléz, 3 sg. și pl. acupleáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink