10 definiții pentru acta, actă   declinări

ÁCTA s. n. pl. Colecție de documente, registre, condici privitoare la o anumită instituție, persoană sau problemă. – Cuv. lat.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ÁCTA s. n. pl. Colecție de documente, registre, condici privitoare la o anumită instituție, persoană sau problemă. – Cuv. lat.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ácta (lat.) s. n. pl.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ÁCTA s.n.pl. 1. Colecție de documente, registre etc. privitoare la o anumită instituție, persoană sau problemă. 2. Titlu al unor periodice sau colecții de lucrări științifice, publicate de o societate sau de o instituție. [< lat. acta].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ÁCTA s. n. pl. 1. colecție de documente, registre etc. 2. titlu al unor periodice, colecții de lucrări științifice publicate de o societate, de o instituție. (< lat. acta)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ácta s. n. pl.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÁCTĂ s. v. dosar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ÁCTA (‹ cuv. lat.) s. n. pl. Colecție de documente, registre, condici privitoare la o anumită instituție, persoană sau problemă. ♦ A diurnă = însemnări zilnice afișate, prin care se difuzau la romani diferite informații (politice, militare etc.). Datează din sec. 2 î. Hr. și reprezintă cea mai veche formă de ziar.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ACTA, NON VERBA (lat.) fapte, nu vorbe – Faptele sunt mai grăitoare decât vorbele. Variantă: Res, non verba.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ACTA EST FABULA (lat.) piesa a fost jucată! – Formulă care anunța sfârșitul unei reprezentații în teatrul antic. Ultimele cuvinte ale lui August: „Plaudite, acta este fabula!” („Aplaudați, piesa s-a terminat”) și ale lui Rabelais: „Tirez le rideau, la farce este jouée!” („Trageți cortina, comedia s-a sfârșit!”). V. È finita la commedia.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink