ACROMICRÍE s. f. Stare patologică manifestată prin oprirea din creștere a capului și a membrelor, din cauza unui dereglaj hormonal al hipofizei. – Din fr. acromicrie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ACROMICRÍE s.f. (Med.) Sindrom glandular provocat de insuficiența secreției hormonului de creștere al hipofizei, caracterizat prin dezvoltarea insuficientă a extremităților și a craniului. [Gen. -iei. / < fr. acromicrie, cf. gr. akron – extremitate, mikros – mic].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ACROMICRÍE s. f. stare anormală prin insuficiența secreției hormonului de creștere al hipofizei, prin dezvoltarea insuficientă a extremităților și a craniului. (< fr. acromicrie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

acromicríe s. f. (sil. -cro-, -cri-), art. acromicría, g.-d. acromicríi, art. acromicríei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink