9 definiții pentru «acetonă»   declinări

ACETÓNĂ, acetone, s. f. Lichid incolor, volatil, inflamabil, folosit ca solvent în industrie. – Din fr. acétone.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ACETÓNĂ ~e f. Lichid incolor, volatil, folosit ca dizolvant în industria de lacuri și vopsele. /<fr. acétone
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ACETÓNĂ s.f. Lichid incolor, cu miros plăcut, foarte volatil, care rezultă din distilarea unui acetat și este folosit ca dizolvant pentru materii grase, lacuri etc. // (În forma aceton-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „acetonă”. [Cf. fr. acétone, engl. acetone].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ACETÓNĂ s. f. derivat al cetonelor, lichid incolor, cu miros eteric, volatil, inflamabil, solvent pentru materii grase, lacuri și vopsele etc. (< fr. acétone)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ACETÓNĂ s. f. Lichid incolor, cu miros plăcut, folosit în industrie. – Fr. acétone.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

acetónă s. f., g.-d. art. acetónei
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de CristinaDianaN | Semnalează o greșeală | Permalink

ACETÓNĂ s. (CHIM.) dimetilcetonă, propanonă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

acetónă s. f., g.-d. art. acetónei; pl. acetóne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*acetónă f., pl. e (aceĭașĭ origine cu acetat). Chim. Lichid incolor, cu miros eterat, volátil, inflamabil, care se formează destilînd un acetat.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink