ACÉRB, -Ă, acerbi, -e, adj. Necruțător, înverșunat, aspru; agresiv, caustic, sarcastic. – Din fr. acerbe, lat. acerbus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ACÉRB ~ă (~i, ~e) Care acționează cu dârzenie sporită; agresiv; caustic; necruțător; înverșunat. Critică ~ă. /<fr. acerbe, lat. acerbus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ACÉRB, -Ă adj. (Liv.) Înverșunat, necruțător, aspru. [< fr. acerbe, cf. lat. acerbus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ACÉRB, -Ă adj. îndârjit, înverșunat, necruțător. (< fr. acerbe, lat. acerbus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ACÉRB, -Ă, acerbi, -e, adj. (Livresc) Necruțător, înverșunat. – Fr. acerbe (lat. lit. acerbus).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ACÉRB adj. v. înverșunat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

acérb adj. m., pl. acérbi; f. sg. acérbă, pl. acérbe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*acérb, -ă adj. (lat. acerbus. V. exacerbez). Înverșunat: critică acerbă Adv. A critica acerb.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink