8 definiții pentru «acefal»   declinări

ACEFÁL, -Ă, acefali, -e, adj. (Zool.; despre unele animale inferioare) Fără cap. – Din fr. acéphale.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ACEFÁL ~ă (~i, ~e) (despre unele animale inferioare) Care nu are cap. /<fr. acéphale, lat. acephalus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ACEFÁL, -Ă adj. (Despre unele animale inferioare) Care nu are cap. [< fr. acéphale, cf. gr. a – fără, kephale – cap].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ACEFAL2(O)- elem. „absența capului”. (< fr. acéphal/o/-, cf. gr. akephalos)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ACEFÁL1, -Ă adj. 1. care prezintă acefalie. 2. (despre flori) fără capitul. (< fr. acéphale)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ACEFÁL, -Ă, acefali, -e, adj. (Despre unele animale inferioare) Lipsit de cap. – Fr. acéphale (< gr.).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

acefál adj. m., pl. acefáli; f. sg. acefálă, pl. acefále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*acéfal și -al, -ă adj. (v.gr. aképholos, d. a-, fără, și kephalé, cap. V. trigono-cefal). Fără cap: monstru acefal, stridiile-s accefale [!]. S. m. Un accefal [!].
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink