ACCEPTÓR, acceptori, s. m. (Fiz.) Atom trivalent care, introdus într-un semiconductor, primește electroni de la un atom din rețeaua cristalină a acestuia. – Din fr. accepteur.
Sursa: DEX '96 (1996) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

ACCEPTÓR, acceptori, s. m. (Fiz.) Atom trivalent care introdus într-un semiconductor primește electroni de la un atom din rețeaua cristalină a acestuia. – Din fr. accepteur.
Sursa: DEX-S (1988) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ACCEPTÓR s.m. Atom, grup de atomi sau de ioni cu învelișul electronic exterior incomplet. [Pron. ac-cep-. / < fr. accepteur].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ACCEPTÓR, -OÁRE s. m. 1. (atom) capabil a primi electroni suplementari. 2. (substanță chimică) care poate fixa o altă substanță. (< fr. accepteur)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

acceptór adj. m., s. m., pl. acceptóri; f. sg. și pl. acceptoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink