ACARÉT, acareturi, s. n. 1. Construcție auxiliară care ține de o gospodărie. 2. (La pl.) Unelte de gospodărie, mai ales agricole. – Din tc. akaret.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ACARÉT ~uri n. Construcție auxiliară care ține de o clădire, de o gospodărie individuală. /<turc. acaret
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ACARÉT, acareturi, s. n. Construcție secundară care ține de o clădire. ♦ Clădire mare (împreună cu construcțiile care țin de ea); (la pl.) unelte de gospodărie, mai ales agricole. – Tc. akarat.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ACARÉT s. (mai ales la pl.) v. dependință.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

acarét (acaréturi), s. n. 1. Accesorii, bunuri gospodărești. – 2. Unelte (mai ales agricole). < Tc. akarat, pl. de la akar „bunuri gospodărești” (Șeineanu, II, 7; Lokotsch 43).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

acarét s. n., pl. acaréturi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

acarét și ecarét n., pl. e și urĭ (turc. ' akaret, ' akarat, imobile, care e pl. arabic d. ' akar, imobil, bina). Imobil, bina, construncțiune [!]. Anexă (hei) la casa uneĭ moșiĭ, ca: hambare, șoproane ș. a. V. holeab.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

acaret, acareturi s. n. 1. fleac, mărunțiș 2. (la pl. – deț.) obiecte de uz personal
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink