8 definiții pentru «abundență»   declinări

ABUNDÉNȚĂ s. f. Cantitate mare, belșug, bogăție, prisos. ◊ Loc. adv. Din abundență = mult, în cantitate mare. – Din fr. abondance, lat. abundantia.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ABUNDÉNȚĂ f. Cantitate mare de bunuri care întrece mult necesitățile obișnuite; belșug; îndestulare; bogăție. Din ~. [G.-D. abundenței] /<lat. abundentia, fr. abondance
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ABUNDÉNȚĂ s.f. Belșug, bogăție. ♦ Din abundență = din belșug; mult. [Var. abundanță s.f. / cf. lat. abundantia, fr. abondance].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

abundénță s. f. cantitate mare, belșug; bogăție. ◊ cornul ~ei = corn cu fructe și flori, simbol al belșugului. (după fr. abondance, lat. abundantia)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

ABUNDÉNȚĂ s. f. Belșug, bogăție. ♢ Loc. adv. Din abundență = din plin; mult. – Fr. abondance (lat. lit. abundantia).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ABUNDÉNȚĂ s. v. belșug.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Abundență ≠ mizerie, sărăcie
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

abundénță s. f., g.-d. art. abundénței
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink