ABULÍE, abulii, s. f. Boală psihică caracterizată prin lipsa mai mult sau mai puțin pronunțată a voinței; nehotărâre, inerție. – Din fr. aboulie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ABULÍE f. Lipsă de voință manifestată în unele boli psihice; nehotărâre. [G.-D. abuliei] /<fr. aboulie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ABULÍE s.f. (Med.) Simptom psihic caracterizat prin lipsă de voință, inerție, nehotărâre. [Gen. -iei. / < fr. aboulie, cf. gr. a – fără, boule – voință].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

abulíe s. f. 1. boală psihică manifestată prin pierderea sau slăbirea voinței. 2. (fig.) inerție. (< fr. aboulie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

ABULÍE, abulii, s. f. Boală psihică caracterizată prin slăbirea voinței. – Fr. aboulie (<gr.).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

abulíe s. f., art. abulía, g.-d. art. abulíei; pl. abulíi, art. abulíile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink