absconzitáte s. f. caracter abscons. (< abscons + -itate)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
tavi
| Semnalează o greșeală
| Permalink
absconzitáte s.f. Caracterul a ceea ce este abscons ◊ „Eugen Suciu [este] original, inventiv, chiar dacă, uneori, cultivă absconzitatea rece în felul lui René Char.” R.lit. 8 V 80 p. 9 (din abscons + -itate; DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink