ABONÁRE, abonări, s. f. Acțiunea de a (se) abona. – V. abona.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ABONÁRE s.f. Acțiunea de a (se) abona. [< abona].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ABONÁRE, abonări, s. f. Acțiunea de a (se) abona.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ABONÁRE s. (înv.) prenumărare, prenumerație. (~ cuiva la o publicație periodică.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
abonáre s. f., g.-d. art. abonării; pl. abonări
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ABONÁ, abonez, vb. I. Tranz. și refl. (Cu determinări introduse prin prep. „la”) A-și face un abonament. ♦ Refl. Fig. (Fam.) A veni în mod regulat undeva, a fi un obișnuit al casei. – Din fr. abonner.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A ABONÁ ~éz tranz. A face să se aboneze. /<fr. abonner
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A SE ABONÁ mă ~éz intranz. A-și face un abonament. ~ la o revistă. /<fr. abonner
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ABONÁ vb. I. tr., refl. A(-și) face un abonament la o publicație etc. [< fr. abonner].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
aboná vb. I. tr., refl. a (-și) face un abonament. II. refl. (fam.) a veni cu regularitate undeva. (< fr. abonnér)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
tavi
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ABONÁ, abonez, vb. I. Tranz. și refl. (Cu determinări introduse prin prep. „la”) A(-și) face un abonament. Și-a abonat copiii la revistă. – Fr. abonner.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ABONÁ vb. (înv.) a (se) prenumăra. (S-a ~ la un ziar.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
aboná (abonéz, abonát), vb. – 1. A-și face un abonament. – 2. (Arg.) A profita, a se folosi în mod indiscret și periodic de o facilitate. < Fr. abonner (sec. XVIII). – Der. abonament s. n.; abonat s. m.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
aboná vb., ind. prez. 1 sg. abonéz, 3 sg. și pl. aboneáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*abonéz v. tr. (fr. abonner). Înscriŭ între abonațĭ. V. refl. Mă înscriŭ între abonațĭ. Iron. Calicii s' aŭ abonat la casa noastră
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
abona, abonez v. r. (deț.) a se înscrie la rând la fumatul unei țigări
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
CristinaDianaN
| Semnalează o greșeală
| Permalink