8 definiții pentru «abacă»   declinări

ABÁCĂ, abace, s.f. (Arhit.) Partea superioară a capitelului unei coloane care face legătura cu arhitrava. – Din fr. abaque, lat. abacus.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de CristinaDianaN | Semnalează o greșeală | Permalink

ABÁCĂ, abace, s. f. (Arhit.) Placă subțire (pătrată) care constituie partea superioară a capitelului unei coloane și face legătura cu arhitrava. – Din fr. abaque, lat. abacus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ABÁCĂ ~ce f. arhit. Placă de piatră așezată de partea superioară a capitelului unei coloane, care susține arhitrava. /<fr. abaque
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ABÁCĂ s.f. Partea superioară a capitelului unei coloane, care susține arhitrava. [Pl. -ce. / < fr. abaque, cf. lat. abacus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

abácă s. f. partea superioară a capitelului unei coloane. (< fr. abaque, lat. abacus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

ABÁCĂ, abace, s. f. 1. Placă de piatră așezată deasupra capitelului unei coloane. 2. Tabelă sau diagramă folosită în calculele inginerești. – Fr. abaque (lat. lit. abacus).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ABÁCĂ s. v. nomogramă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

abácă (arhit.) s. f., g.-d. art. abácei; pl. abáce
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink