VARIETEU, varieteuri, s. n. Spectacol teatral de gen ușor, în repertoriul căruia intră piese simple, recreative, scheciuri, cuplete, dansuri, cântece, acrobații, jonglerii etc. [Pr.: -ri-e-. – Var.: variete s. n.] – Din fr. variété.

varieteu sn [At: CADE / P: ~ri-e~ / V: (rar) variete / Pl: ~ri / E: fr [théâtre de] variétés] Teatru sau local public în care se prezintă spectacole de divertisment cu program variat (cântece, dansuri, scheciuri, numere de circ etc.).

varieteu s.n. Spectacol teatral de gen ușor (de divertisment), care cuprinde piese simple, distractive, scheciuri, cuplete, dansuri, numere de circ etc. ♦ Teatru al cărui repertoriu este format din asemenea spectacole. • sil. -ri-e-. pl. -uri. și variete s.n. /<fr. [théâtre de] variétés.

VARIETEU, varieteuri, s. n. Spectacol teatral de gen ușor, în repertoriul căruia intră piese simple, recreative, scheciuri, cuplete, dansuri, recitări, cântece, acrobații, jonglerii etc. [Pr.: -ri-e-. Var.: variete s. n.] – Din fr. variété.

VARIETEU, varieteuri, s. n. Teatru de gen ușor, în repertoriul căruia intră piese simple (mai ales comedii), dansuri, recitări, cîntece, acrobații, jonglerii etc.; teatru de varietăți. Tinerii... jucaseră pe scena varieteului străin roluri simbolice. SADOVEANU, E. 67 Apoi și-a pus tacticos mănușile dumisale galbene cu vîrci negre și a plecat direct la varieteu. POPA, V. 231.

VARIETEU s.n. Teatru în repertoriul căruia intră piese simple, dansuri, recitări, acrobații, jonglerii; teatru de varietăți. ♦ Spectacol care se reprezintă într-un astfel de teatru. [Pron. -ri-e-teu, var. variete s.n. / < fr. (théâtre de) variétés].

VARIETEU s. n. teatru în repertoriul căruia intră piese simple, dansuri, recitări, acrobații, jonglerii; teatru de varietăți. (< fr. variété)

VARIETEU ~ri n. 1) Spectacol de gen ușor, conținând numere recreative (dansuri, acrobație, cântece); cafe-concert. 2) teatru unde au loc asemenea reprezentații; teatru de varietăți. [Sil. -ri-e-] /<fr. varietés

VARIETE s. f. v. varieteu.

varietate sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / P: ~ri-e~ / V: (îvr) varietet s, văr~ sf / Pl: ~tăți / E: lat varietas, -atis, fr variété, ger Varietät] 1 Calitatea a ceea ce prezintă aspecte multiple și diferențiate Si: diversitate (1), felurime (1). 2 Fiecare dintre formele concrete, diferențiate, sub care se prezintă o anumită esență, o anumită categorie etc. 3 (Blg; iuz) Grup restrâns de plante sau de animale dintr-o specie (sau dintr-un gen), înrudite între ele și diferențiate prin unele caractere de indivizii din alte grupuri ale aceleiași specii (sau ale aceluiași gen). 4 (Blg) Categorie sistematică subordonată subspeciei, cu caractere diferențiale secundare, dar cu areal propriu. 5 (Lpl) Rubrică a unei publicații periodice, care cuprinde articole scurte, note, informații etc. cu conținut variat Si: varia² (2). 6 (Lpl) Culegere de scrieri diverse și, de obicei, de mică întindere Si: varia² (1). 7 (Lpl; șîs specatcol de ~tăți) (Gen de) spectacol de divertisment cu program variat (cântece, dansuri, scheciuri, numere de circ etc.). 8 (Îs) Teatru de ~tăți Teatru al cărui repertoriu este format din spectacole de varietăți (7) Si: varieteu.

variete sn vz varieteu

varietate s.f. 1 însușire a ceea ce este variat; diversitate, felurime. O fantezie satirică de-o virtuozitate și varietate rară (CONST.). 2 Fiecare dintre formele concrete, diferențiate, sub care se prezintă o anumită categorie; formă (diferită), soi (deosebit). De cînd sînt în Egipt am văzut toate varietățile de morminte (RALEA). 3 (biol.) Individ sau grup de indivizi care se diferențiază în cadrul speciei prin anumite proprietăți morfologice. ♦ Categorie sistematică inferioară speciei, cu caractere diferențiate secundare, dar cu areal propriu. 4 (la pl.; și spectacol de varietăți) Spectacol de divertisment alcătuit din scenete dramatice, dansuri, cuplete, numere de circ, recitări etc. 5 (la pl.) Rubrică a unei publicații periodice, care cuprinde articole scurte, note, informații etc. cu conținut variat; varia. • sil. -ri-e-. pl. -ăți. și (înv.) varietet subst. /<fr. variété, lat. variĕtas, -atis.

variete s. n. v. varieteu.

VARIETE s. n. v. varieteu.

VARIETE s.n. v. varieteu.

*varietáte f. (lat. varietas, -átis, d. varius, variat). Diversitate, starea lucrurilor variate (compuse din fel de fel de părțĭ orĭ aspecte): varietatea colorilor florilor; varietatea părerilor. Fel al aceleĭașĭ speciĭ: o varietate de trandafir. Pl. Amestec de fragmente: varietățĭ literare. Teatru de varietățĭ, teatru inferior saŭ chear ordinar pe a căruĭ scenă apar cîntărețe, muzicanțĭ, scamatorĭ ș. a. (E un cuv. cu care de multe orĭ se maschează șantanu. Din ignoranță, poporu îĭ zice varieteŭ, pl. eurĭ!).

varieteu (desp. -ri-e-) s. n., art. varieteul; pl. varieteuri

varieteu (-ri-e-) s. n., art. varieteul; pl. varieteuri

varieteu s. n. (sil. -ri-e-), art. varieteul; pl. varieteuri

varieteu, -teuri.