baby-sitter s. m. f. ◊ „Fiind pus în situația de a-și crește el copiii, de a deveni menajeră, bucătar, fată în casă și baby-sitter, de a da de greul vieții de familie, Romeo revine la Julieta.” Sc. 16 VII 81 p. 4. ◊ „Gama de meserii spre care se îndreaptă studenții este deosebit de largă: de la meditator la hamal, de la vânzător la disc-jockey, de la șofer de taxi la agent de publicitate, de la ghid la baby-sitter.” ◊ „22” 2026 V 93 p. 10. ◊ „[...] noua orientare [...] constă în formarea de baby-sitter, adică de îngrijitori de copii.” Expr. Mag. 7/95 p. 14 [pron. bebi-sităr] (din engl., fr. baby-sitter; PR 1953, DMC 1960)

SITTER [sítər], Willem de (1872-1934), astrofizician olandez. Director al Observatorului din Leyda (1919-1934). A aplicat pentru prima dată (1917) teoria relativității generalizate pentru astronomie (emisă în 1916 de A. Einstein), deducând că Universul este într-o continuă expansiune. A presupus că Universul conține c. 80 de mii de mii de galaxii.