tiraj sn [At: COSTINESCU / V: (îvr) ~agiu (Pl: ~agii) / Pl: ~e / E: fr tirage] 1 Număr de exemplare în care se tipărește o carte sau o publicație periodică. 2 Imprimare. 3 (Mai ales d. publicații periodice; îla) De (sau cu) (mare) ~ Care apare într-un număr mare de exemplare. 4 Producție orară normală a unei mașini de tipărit. 5 Multiplicare, prin copiere, a unui film, pentrua asigura numărul de copii necesar rețelei cinematografice. 6 Circulația aerului carburant și a gazelor de ardere într-o instalație de încălzire cu focar (sobă, cuptor industrial etc). 7 Diferența de presiune prin care se asigură tirajul (6). 8 Operație de turnare în sticle a vinului pregătit pentru fabricarea șampaniei. 9 Tragere a aerului în plămâni ca urmare a contracției mușchilor inspiratori. 10 Efort inspirator în dispnee.

TIRAJ, tiraje, s. n. 1. Numărul total de exemplare în care se tipărește o carte sau o publicație periodică. Fac corectura în zaț pentru tot tirajul. IBRĂILEANU, S. 229. Spune-mi dacă... s-a petrecut prea multe exemplare peste obicinuitul tiraj. CARAGIALE, O. VII 326. ◊ Loc. adj. (Mai ales despre publicații periodice) Cu (sau de mare) tiraj = care apare într-un număr mare de exemplare. Se îmbuibă și se lansează prin redacțiile jurnalelor de mare tiraj. REBREANU, R. I 182. Se întîlnea prin curți și ganguri cu fel de fel de trepăduși, Pe la gazetele opozante, pe la ziare cu tiraj. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 11. 2. Circulația aerului și a gazelor de ardere într-o instalație de încălzire cu focar sau a aerului într-un coș de ventilație (și care se datorește diferenței de presiune dintre două secțiuni ale coșului).

TIRAJ s.n. 1. Numărul de exemplare în care se tipărește o publicație periodică, o carte etc. ♦ Imprimare. ♦ Producția orară normală a unei mașini de tipar, exprimată în coli tipărite pe față. ♦ (Cinem.) Multiplicare, prin copiere, a unui film. 2. (Tehn.) Deplasare a unui gaz într-o conductă, datorită diferenței de presiune dintre cele două extremități sau dintre două secțiuni ale ei. 3. Operație de turnare în sticle a vinului pregătit pentru fabricarea șampaniei. 4. Tragere a aerului în plămîni ca urmare a contracției mușchilor inspiratori. ♦ Efort inspirator în dispnee. [< fr. tirage].

TIRAJ s. n. 1. număr de exemplare în care se tipărește o publicație periodică, o carte etc. ◊ producția orară normală a unei mașini de tipărit, exprimată în coli tipărite pe față. 2. (cinem.) multiplicare, prin copiere, a unui film. 3. deplasare a unui gaz într-o conductă datorită diferenței de presiune dintre cele două extremități sau dintre două secțiuni ale ei. 4. operație de turnare în sticle a vinului pregătit pentru fabricarea șampaniei. 5. tragere a aerului în plămâni ca urmare a contracției mușchilor inspiratori. ◊ efort inspirator în dispnee. (< fr. tirage)

TIRAJ ~e n. 1) Totalitate a exemplarelor în care se tipărește o carte sau o publicație periodică. ◊ În ~ limitat într-un număr mic de exemplare. De mare ~ într-un număr mare de exemplare. 2) Operație de multiplicare a unui film prin copiere (pentru obținerea numărului necesar de exemplare). 3) tehn. Circulație a aerului și a gazelor carburante într-o instalație de încălzire cu focar. /<fr. tirage

tiraj n. tragerea unei cărți, a unui ziar cu ajutorul presei și rezultatul acestei acțiuni: tiraj în 3000 de exemplare (= fr. tirage).

*tiráj n., pl. e și urĭ (fr. tirage, d. tirer, a trage, adică „a scoate de la mașină”). Număru de exemplare ale unuĭ jurnal, ale uneĭ cărțĭ: jurnal cu un tiraj de 100,000 de exemplare pe zi.

tiragiu sn vz tiraj

tiraj s. n., pl. tiraje

tiraj s. n., pl. tiraje

tiraj s. n., pl. tiraje

tiraj, pl. tiraje

tiraj, -je.