sântămărie sf vz sântămaria

sânmăria sf vz sântămaria

sântămaria sf [At: EPISCUPESCU PRACTICA, 26/15 / V: ~marii, ~măria, ~mărie, sâm~, ~mărie^[1], (reg) sânmăria, stă~ / E: sântă + Maria] 1 (Pop; șîs ~ mare) Sărbătoare creștină celebrată la 15 august, când se organizează, de obicei, nedei, târguri etc. Si: adormirea (7) Maicii Domnului. 2 (Șîs ~ mică) Sărbătoare creștină celebrată la 8 septembrie, când se consideră că începe toamna.

sântămarii sf vz sântămaria

sântămăria sf vz sântămaria

stămaria sf vz sântămaria

+Sântă Măria (localitate) s. propriu f., g.-d. Sântă Măriei

+Sântămăria Orlea (localitate) s. propriu f., g.-d. Sântămăriei Orlea

POALA-SÂNTEI-MĂRII s. v. priboi.

Sântămărie, (Sântămaria), s.f. – (rel.) Numele unei duble sărbători creștine. ♦ Sântămărie Mică (Nașterea Maicii Domnului) (8 septembrie). Sărbătoare (praznic împărătesc) închinată Mariei, mama lui Iisus. După această dată și până la mijlocul lui septembrie, în funcție de condițiile meteorologice, coboară oile de la munte, „dacă hotarul este cosât”. Se sparg stânile și se aleg oile (Văleni). Se recoltează mierea de pe stupi. În unele localități se fac praznice pentru morți (Suciu de Sus) și „luminație în temeteu” (Ungureni). ♦ Sântămărie Mare (Adormirea Maicii Domnului) (15 august). „Mă, mândruță di pă plai, / Spune-mi gura cui o dai? / Dă-mi-o mie-n datorie / Până la Sfântă Mărie” (Bilțiu, 2006: 221). – Din sântă + Maria (MDA); cf. lat. Sancta Maria (DER).

Sântămărie, s.f. – Numele unei sărbători creștine celebrate la 15 august (Adormirea Maicii Domnului). – Din sântă + Maria.

sântămăria s.f. (pop.) numele unei sărbători creștine celebrate la 15 august; adormirea Maicii Domnului.

Sântămăria (Sântămărie), numele popular a două sărbători creștine. ◊ Sântămăria mare = numele sărbătorii creștine celebrate la 15 august, când se organizează de obicei nedei, târguri etc.; Adormirea Maicii Domnului. ◊ Sântămâria mică = numele sărbătorii creștine celebrate la 8 septembrie, când se consideră că începe toamna; Nașterea Maicii Domnului.