Sântandrei, (Andrelușa, Îndrelușa, Indrei, Indreiu Lupilor, Ziua lupilor) – 1. Sărbătoare precreștină (30 noiembrie) cu triplă semnificație magică: a) Ziua Lupilor. În ziua respectivă se leagă foarfecele, cuțitele, piaptănul, melița și fusul, cu scopul de „a lega gura lupilor” și a altor animale sălbatice, „să nu mănânce oile și marhăle”: „Legam foarfecele și piaptănu’ și le puneam pe meșter-grindă. Le țineam acolo până trece Andreiu” (Bilțiu, 2010: 52; Giulești). b) Noaptea strigoilor. „Să ung cu usturoi poarta, ușile casei, fereștile. Să face sămnu’ crucii de-o parte și de alta a ușii, ca să fie alungate duhurile necurate, tăte relile de pă lângă casă” (N. Timiș, cf. Bilțiu, 2010: 51; Dragomirești). c) Invocarea ursitului. „În dzua de Îndrelușă apoi fac turtucă de fărină de grâu cu mniere. O frământă, o coc în vatră șî o mâncă sara când să culcă fetele – că dzua de Îndrelușă nu mâncă nimnică, agiună – ca să vadă cine i-a hi bărbatu” (Papahagi, 1925, t. DXXII). 2. (rel.) Sărbătoare religioasă creștină în care este prăznuit apostolul Andrei, primul dintre ucenicii lui Iisus. Este socotit ocrotitorul României, deoarece, după tradiție, ar fi fost misionarul creștinismului în Thracia și Sciția (Kernbach, 1989: 534). – Din sânt + Andrei.

SÂNTANDREI, com. în jud. Bihor, situată în zona de contact a C. Miersingului cu C. Barcăului, pe Crișu Repede; 3.815 loc. (2005). Creșterea porcinelor (în satul Palota). În satul S., atestat documentar în perioada 1291-1294, se află biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (1782), îiar în satul Palota, menționat documentar în 1214, o biserică romano-catolică cu hramul Sf. Anton de Padova (1825).