6 definiții pentru spintecător
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SPINTECĂTOR, -OARE, spintecători, -oare, adj. Care spintecă. – Spinteca + suf. -ător.
SPINTECĂTOR, -OARE, spintecători, -oare, adj. Care spintecă. – Spinteca + suf. -ător.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
spintecător, ~oare [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~i, ~oare / E: spinteca + -tor] 1-4 smf, a (Persoană) care spintecă (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SPINTECĂTOR, -OARE, spintecători, -oare, adj. Care spintecă. (Fig.) Cunoscu ea însăși plugul spintecător al păcatului. GALACTION, O. I 171.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
spintecător adj. m., pl. spintecători; f. sg. și pl. spintecătoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
spintecător adj. m., pl. spintecători; f. sg. și pl. spintecătoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
spintecător adj. m., pl. spintecători; f. sg. și pl. spintecătoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
spintecător, spintecătoareadjectiv
- 1. Care spintecă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cunoscu ea însăși plugul spintecător al păcatului. GALACTION, O. I 171. DLRLC
-
etimologie:
- Spinteca + sufix -ător. DEX '98 DEX '09