SOMEȘAN, Podișul ~ v. Podișul Someșan.

PLATFORMA SOMEȘANĂ v. Podișul Someșan.

PODIȘUL SOMEȘAN, mare unitate geografică în NV României, situată între Carpații Orientali (la N și NE), Câmpia Transilvania (la S și SE), M-ții Apuseni (SV) și aliniamentul culmilor muntoase Meseș, Prisnel și Preluca (V și NV). Include mai multe subunități cu caracter deluros, depresionar sau de podiș, respectiv dealurile Feleacului, Clujului, Dejului, Ciceului, Gârboiului, Chioarului și Năsăudului, culmea Breaza, depr. Almaș-Agrij, pod. Huedin-Păniceni și pod. Pucăreț-Boiu Mare. Acest complex colinar și de podiș, variat ca relief și structură geologică (gresii, argile, calcare, marne ș.a.), este bine populat. În cadrul zonelor colinare predomină relieful structural și petrografic, din care se detașează aliniamente de cueste și suprafețe structurale, chei, doline, alunecări de teren etc. Climă temperat-continentală, cu influențe ale maselor de aer vestice, cu temp. medii anuale de 6-8°C și precipitații care însumează 700-800 mm anual. Vegetația este reprezentată prin pâlcuri de păduri, ce alternează cu livezi și culturi agricole. În arealul P.S. se găsesc zăcăminte de cărbune brun (Tămașa, Cristolțel, Surduc ș.a.), sare gemă (Ocna Dejului), precum și izvoare cu ape minerale ș.a. În unele lucrări de specialitate, P.S. apare și cu denumirea de Platforma Someșană, care se subdivide în: Platforma (sau Podișul) Sud-Someșană, extinsă la S de valea Someșului și Platforma (sau Pdișul) Nord-Someșană, dezvoltată la N de valea Someșului, până la masivul cristalin Preluca și marginea m-ților Gutâi-Țibleș. Platforma Sud-Someșană include dealurile Gârboiului, Dejului, Clujului, Feleacului, pod. Huedin-Păniceni, pod. Purcăreț-Boiu Mare, depr. Almaș-Agrij, iar Platforma Nord-Someșană cuprinde dealurile Ciceului, Chioarului și Năsăudului, culmea Breaza și depr. Lăpuș. Unii geografi consideră că Platforma Someșană este formată dintr-o latură internă, reprezentată prin Pod. Someșan propriu-zis, care aparține de Depr. Transilvaniei, și o latură externă, situată la V de aliniamentul culmilor muntoase Meseș, Prisnel și Preluca, inclusă în majoritatea autorilor în categoria Dealurilor de Vest (respectiv Dealurile Silvano-Someșene).

SILVANO-SOMEȘENE, dealurile ~, denumirea generică sub care este cunoscută marea unitate de relief deluros (c. 5.050 km²) situată în partea de N a Dealurilor Vestice, cuprinsă între m-ții Plopiș (la S), aliniamentul culmilor Meseș-Prisnel-Preluca-Șatra (la E) și rama munților vulcanici (la N), și care se desfășoară sub forma unei zone de legătură între C. Someșului și Barcăului (la V) și Pod. Someșan (la E). Unii cercetători includ această reg. deluroasă în aria Platformei Someșene. Este o unitate foarte complexă, care include mai multe sectoare de dealuri, măguri cristaline (părți componente ale „jugului intracarpatic” care leagă M. Apuseni de N Carpaților Orientali) și depresiuni. Se subdivide în unitatea dealurilor Chioarului (inclusiv masivele Preluca și Prisaca și depresiunile Baia Mare și Copalnic) și dealurile și depresiunile Silvaniei.