Sevila f. oraș în Spania, fosta cap. a Andaluziei: 208.000 loc. Patria lui Cervantes. Monumente superbe. («Cine na văzut Sevila; na văzut minune!»).

SEVILLA [seviλa], oraș în SV Spaniei, centrul ad-tiv al comunității autonome Andaluzia, situat pe stg. fl. Guadalquivir, la 87 km NNE de țărmul G. Cadiz al Oc. Atlantic și 550 km SV de Madrid; 684,6 mii loc. (2001). Port fluvio-maritim pentru exportul de vin, citrice, măsline fructe ș.a. Aeroport. Nod de comunicații. Constr. navale, aeronautice, de mașini agricole, de armament și de utilaje industriale. Ind. metalurgică, electrotehnică, petrochimică, textilă, ceramicii, porțelanului, de prelucr. a lemnului (mobilă), a tutunului, a cânepei și iutei, farmaceutică, cosmeticii (săpun, parfumuri) și alim. (ulei de măsline, conserve, vin, ciocolată ș.a.). Piață agricolă pentru cereale, orez, tutun, fructe bumbac, citrice, vin, măsline ș.a. Bursă. Universitate (1502), fundată de regina Isabela I. Muzeu de artă; Muzeu memorial „El Greco”. Vechi centru artizanal de prelucr. a metalelor (bijuterii, arme albe ș.a.). Turism. În 1929, la S. a avut loc Expoziția ibero-americană, deschisă în parcul Maria Luisa. Noul târg anual ibero-american a fost inaugurat în 1961.l În 1992, S. a fost sediul Expoziției universale „EXPO ’92”. Monumente: catedrala „Santa Maria” (episcopală), în stil gotic târziu, cu elemente baroce, construită în anii 1402-1506, pe locul unei vechi moschei, are 126 m lungime, 83 m lățime, 37 m înălțime, ocupând 11850 m². Păstrează picturi murale interioare executate de maeștrii Murillo, El Greco, Zurbarán și Alonso Cano, a fost reconstruită parțial după cutremurul din 1888. Palatul Alcazar, în stil gotic cu elemente maure (1181, cu adăugiri din sec. 14), parțial distrus în 1936 și refăcut ulterior; orașul are 64 de turnuri, între care se remarcă Torro del Oro (1220) și Giralda (1184-1190) – fost minaret, reconstruit în stil gotic după izgonirea maurilor în 1248, înalt de 83 m, cu o statuie din bronz în vârf numită „Giraldilla”; casa La Lonja (1599) devenită (din 1794) „Archivo General de las Indias”; clădirea Primăriei (prima jumătate a sec. 16); numeroase construcții în stil maur, ziduri de incintă vizigote, porți, moschei ș.a. La 8 km NV de S. se află ruinele orașului roman Italica (locul de naștere al împăraților romani Traian și Adrian), cu un impresionant amfiteatru. Centrul istoric și religios a fost inclus (în 1985) în Patrimoniul cultural universal. Întemeiată de fenicieni, S. a devenit un oraș înfloritor (Hispalis). Cucerit de romani (45 î. Hr.) a devenit centrul ad-tiv al prov. romane Baetica, cu numele Julia Romula, apoi oraș principal al Regatului vandal (428), preluat de vizigoși în 507; aici a desfășurat o intensă activitate culturală și religioasă învățatul Isidor (c. 560-636), arhiepiscop de S. (ulterior sanctificat). Cucerit de mauri în 712, devenind un important centru comercial și cultural cu numele Ixvillia, iar din 1026 capitala emiratului omonim, având în frunte conducători Almohazi. La 2 nov. 1248, S. a fost cucerit de creștinii spanioli în timpul regelui Castiliei, Ferdinand III, dată la care peste 400000 de mauri au fost izgoniți, luând calea exilului. Din sec. 15 devine un important centru al construcțiilor navale; de aici, din portul S. Palos a plecat (în 1492) în prima sa călătorie Cristofor Columb; a deșinut pentru multă vreme monopolul comerțului cu Lumea Nouă.