2 intrări

8 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Scoția f. partea nordică a Britaniei-Mari, separată de Anglia prin munții Cevioți. Țară muntoasă, acoperită de râuri și lacuri: 4.800.000 loc. Cap. Edimburg (Scoțian).

scoție sf [At: RESMERIȚĂ, D. / Pl: ~ii / E: lat scotia, ngr σκοτία] (Rar) 1 Jgheab. 2 (Spc) Scobitură de formă prelungă, făcută la baza unei coloane.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

scoție, scoții, s.f. (înv. și reg.) jgheab; scobitură prelungă la baza unor coloane.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SCOȚIA (SCOTLAND), parte a Marii Britanii, separată de Amglia prin m-ții Cheviot; 78,7 mii km2; 5,1 mil. loc. (2002). Orașe pr.: Edinburgh, Glasgow, Aberdeen, Dundee. Rezerve de cărbuni, min. de fier, cupru și plumb. Șantiere navale. Mașini agricole, aparataj electrotehnic, produse textile și alim. (whisky). Creșterea animalelor (ovine, bovine). Culturi cerealiere și pomicultură. Pescuit intens. Turism. Locuită în Antic. de picți și gaeli, reg. a fost invadată de romani în c. 80 d. Hr. La sfârșitul sec. 5 și începutul sec. 6 aici s-au așezat scoții, creștinați în sec.6. În c. 848 regele scot Kenneth Mac Alpin realizează prima unificare a țării. Eduard III, regele Angliei, își impune protectoratul asupra S. (1292) și apoi o anexează (1296). Victoria scoțienilor la Bannockburn (1328) readuc independența S. În 1603 se realizează o nouă uniune, când Iacob VI, fiul reginei Maria Stuart a Scoției și succesorul ei (din 1567), urmează la tronul Angliei la moartea reginei Elisabeta I, în calitate de stră-strănepot al regelui Henric VII Tudor, ca Iacob I Stuart (1603-1625), urmată de fuziunea celor două entități și de crearea Marii Britanii în 1707.

NOUA SCOȚIE (NOVA SCOTIA [nóuvə skóuʃə]) 1. Peninsulă în SE Canadei, între G. Fundy, Oc. Atlantic, str. Northumberland și G. Sf. Laurențiu, legată de continent prin istmul Chignecto; 44 mii km2; lungime: 605 km; lățime: 80-160 km. Relief colinar cu alt. medie 200 m. Climat temperat-oceanic. Păduri. Hidroenergie. Pescuit. 2. Provincie în SE Canadei, în peninsula omonimă; 55,5 mii km2; 947,9 mii loc. (1997). Centrul ad-tiv: Halifax. Expl. de min. de fier, de cărbuni, plumb, argint, zinc, baritină, gips. Expl. și prelucr. lemnului. Culturi de cartofi; pomicultură. Creșterea intensivă a ovinelor și bovinelor. Pescuit.

Intrare: Scoția
Scoția
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: scoție
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scoție
  • scoția
plural
  • scoții
  • scoțiile
genitiv-dativ singular
  • scoții
  • scoției
plural
  • scoții
  • scoțiilor
vocativ singular
plural