Salvador n. mică republică în America centrală: 1.360.000 loc. Cap. San-Salvador: 66.000 loc.

Bahia f. sau San Salvador, oraș în Brazilia, port însemnat cu 230.000 loc. Fosta capitală a Braziliei până la 1783.

San-Salvador m. V. Bahia.

Salvador v. El Salvador

+El Salvador/(colocv.) Salvador (stat) s. propriu n. [g.-d. art. statului El Salvador/Salvadorului]

SALVADOR (SÃO SALVADOR), oraș în E Braziliei, centrul ad-tiv al statului Bahia, situat pe țărmul SV al unei mici peninsule care desparte Baia de Todos os Santos (Golful Tuturor Sfinților) de apele Oc. Atlantic, la 1.207 km NNE de Rio de Janeiro; 2,5 mil. loc. (2003). Aeroport. Port pentru exportul petrolului, tutunului, zahărului, lemnului, diamantelor ș.a. Construcții și reparații navale. Rafinărie de petrol. Ind. chimică, textilă, de prelucr. a lemnului și a tutunului, pielăriei și alim. Piață agricolă (bumbac, trestie de zahăr, cacao, cafea, tutun). Bază navală. Două universități (1946; 1961 – univ. catolică). Muzeu de artă. Catedrală (1700); bisericile Nossa Senhora do Bonfim (1745) și São Francisco (1709-1740); Fortăreața Montserrat (1586); Palatul Saldhana (1720). Centru istoric al orașului a fost inclus (în 1985) în Patrimoniul cultural universal. Fundat în 1549 de guvernatorul general Tóme de Sousa, din ordinul regelui Portugaliei João III, drept centrul ad-tiv al coloniei portugheze Brazilia, cu numele São Salvador da Bahia de Todos os Santos (pe scurt São Salvador sau Bahia). În sec. 16 a devenit un important centru al negoțului cu sclavi aduși din Africa pentru a munci pe plantațiile de trestie de zahăr. Capturat de olandezi în 1624 și retrocedat portughezilor în 1625. Până în 1763 a fost capitala viceregatului Braziliei, dată când a fost transferată la Rio de Janeiro. Capitala statului Bahia din 1889.

SALVADOR, El ~ v. El Salvador.

NUEVA SAN SALVADOR, oraș în partea de SV a statului El Salvador, la 13 km VSV de San Salvador; 166 mii loc. (1992). Centru comercial pentru cafea. Fundat în 1854 cu numele Nueva Ciudad de San Salvador. S-a mai numit Santa Tecla.

SAN SALVADOR, cap. Rep. El Salvador, situată în partea central-vestică a țării, pe Rio Ace Chaute, la 11 km V de vulcanul San Salvador, la 32 km de țărmul Oc. Pacific; 485,8 mii loc. (2001). Nod feroviar și rutier pe șoseaua panamericană. Aeroportul Comalpa (1970). Pr. centru politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural-științific, și turistic al țării. Ind. chimico-farmaceutică, de prelucr. a lemnului, textilă (țesături), a confecțiilor, pielăriei și încălțămintei, cosmeticii, mat. de constr. (ciment) și alim. (zahăr, bere, lichior, țigarete, brânzeturi). Două universități (cea mai veche din 1841). Observator astronomic. Bibliotecă națională. Muzeu național al științelor și industriei (1883); Muzeu național (1940). Grădină botanică. Catedrală (sec. 19). Palat național (1907-1920). Fundat în 1525 de către conchistadorul spaniol Pedro de Alvarado în apropiere de Suchitito și mutat în 1528 pe locul actual (32 km SV de vatra inițială) de către conchistadorul Don Jorje de Alvarado (fratele fondatorului). Declarat oraș în 1546, a devenit cap. statului independent El Salvador în 1821, apoi a Federației Provinciilor Unite ale Americii (1831-1838) și a Rep. El Salvador (din 1841). Ruinat adesea de erupțiile vulcanului San Salvador (1.960 m alt., craterul are 1.000 m ad.) a cărei ultimă manifestare a avut loc în 1917. Distrus aproape în întregime de cutremurele din 1854, 1873, 1917 și 1986. La 19 km E de oraș se află lacul Ilopango, cu stațiunea balneară estivală omonimă.

SAN SALVADOR DE JUJUY, oraș în NNV Argentinei, centrul ad-tiv al prov. Jujuy, situat la poalele E ale m-ților Anzi, la 1.220 m alt., pe valea râului Jujuy; 230,9 mii loc. (2001). Aeroport. Prelucr. produselor agricole. Turism. Catedrală (1606). Fundat în 1593 de Francisco de Argañarás y Murguia.

SÃO SALVADOR DA BAHIA DE TODOS OS SANTOS v. Salvador.