2 definiții pentru Rădescu

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

RĂDESCU, Nicolae (1876-1953, n. Călimănești, jud. Vâlcea), general și om politic român. A parcurs treptele ierarhiei militare de la gradul de sublocotenent (1898) la cel de general de corp de armată (1944). Arestat și internat la Târgu Jiu (oct. 1941-sept. 1942) din ordinul mareșalului Antonescu din cauza opoziției față de participarea trupelor române dincolo de Nistru. Șef al Marelui Stat Major (oct.-dec. 1944). Ca prim-min. (1944-1945) a încercat să reziste presiunilor sovietice și imixtiunilor exercitate de A.I. Vîșinski pentru impunerea unui guvern comunist. Silit să-și dea demisia (28 febr. 1945), în urma manifestațiilor comuniștilor care urmăreau preluarea întregii puteri, s-a stabilit, ulterior, în S.U.A., unde a devenit primul președinte al Comitetului Național Român (guvernul român din exil) (1949-1950), apoi lider al Ligii Românilor Liberi.

Răd/ac, -aia, -an, -ășani, -ăuț, -ea, -ei, -eia, -el, -escu v. Radu III 1-8, 40.

Intrare: Rădescu
Rădescu nume propriu
nume propriu (I3)
  • Rădescu