RIMBAUD [rẽbó], Jean Nicolas Arthur (1854-1891), poet francez. Predecesor al simbolismului. Prieten cu Verlaine. Talent exploziv, copil minune al poeziei, și-a încheiat activitatea literară la 19 ani, ducând apoi o viață de peregrinări și aventuri în Asia și Africa. Oscilând între lucid și halucinant, sublim și grotesc, angelic și demonic, într-o continuă confruntare cu sine și cu realitățile exterioare, înzestrat cu o fantezie debordantă, vizionară, se impune prin arta rafinată a transfigurării realului în sinteze de senzații, gânduri și afecte, de o originalitate expresivă unică („Iluminări”). Poeme în proză („Un anotimp în infern”). Creator al versului liber și al sinesteziei, procedeu mult folosit de simboliști.