REMETEA 1. Com. în jud. Bihor, situată în N depr. Beiuș, în zona de confl. a râului Meziad cu Valea Roșie; 3.056 loc. (2005). Centre de rotărit, de cioplituri și sculpturi în lemn (în satele Meziad și Petreasa). Punct de plecare spre peștera Meziad. În satul R., menționat documentar în 1422, se află o biserică (c. 1400) cu picturi murale de influență tiroleză, datând din 1420, acoperite cu zugrăveli în sec. 16; biserica Sf. Nicolae (1743, cu iconostas pictat în 1875), în satul Șoimuș. 2. Com. în jud. Harghita, situată în depr. Giurgeu, pe cursul superior al Mureșului; 6.307 loc. (2005). Expl. și prelucr. lemnului. Creșterea bovinelor. În satul R., atestat documentar în 1567, se află un muzeu etnografic. Satul R. are statu de stațiune balneoclimaterică de interes local, cu climat tonic și cu izvoare de ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene indicate în cură internă pentru tratarea bolilor digestive, a celor hepato-biliare, precum și în cură externă pentru afecțiuni reumatismale, cardiovasculare ș.a. Rezervație naturală („Mlaștina cea Mare de la R.”).

REMETEA CHIOARULUI, com. ăn jud. Maramureș, situată în SE depr. Baia Mare, la poalele dealurilor Chioarului și a culmii Pietricica, pe cursul mijlociu al râului Lăpuș; 2.866 loc. (2005). Pomicultură. În satul Berchezoaia se află ruinele Cetății Chioarului, construită în sec. 13 ca cetate de pază și amintită prima oară în 1319. În 1367, cetatea a intrat în posesia lui Drag (voievod în Maramureș), iar în 1378 apare cu numele castrum Kewar, aflată în proprietatea voievozilor maramureșeni Drag și Balc. În 1424, cetatea cuprindea în subordinea sa c. 100 de sate, iar în 1599, Cetatea Chioarului a fost cucerită de Mihai Viteazul. În 1657 a fost ocupată de poloni, iar în 1660 de oastea otomană comandată de Ali-Pașa. Ocupată în 1685 de austrieci și stăpânită de aceștia până în 1718 când au distrus-o, după care a căzut în ruină. În perioada medievală, Cetatea Chioarului a funcționat de district de sine stătător, fiind cunoscută sub numele Cetatea de Piatră. în satul R.C., atestat documentar în 1566, se află biserica de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (1800), cu un turn-clopotniță monumental și cu un frumos pridvor cu arcade din bârne cioplite, iar în satul Posta, bisericile de lemn Sf. Ioan Botezătorul (sec. 17, cu picturi interioare originare), Sf. Ilie (1806) și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (1820).

REMETEA MARE, com. în jud. Timiș, situată în C. Timișului, pe canalul Bega; 3.105 loc. (2005). Haltă de c. f. (în satul R.M.). Vestigii din prima Epocă a fierului (Hallstatt). În satul R.M., menționat documentar în 1333, se află un conac din 1820. În satul Bazoșul Nou se un parc dendrologic (59 ha), amenajat în spațiul unei păduri de stejar în anii 1909-1914 de către F. von Engelhardt (directorul grădinilor publice din Düsseldorf), inclus pe lista ariilor protejate, care cuprinde peste 500 de specii de arbori și arbuști din diferite zone ale lumii, printre care specii americane de stejar, ienupărul de Virginia (Juniperus virginiana), gutuiul japonez (Chaenomeles japonica), arțarul nord american (Acer saccharinum), arborele-lalea (Lyriodendron tulipifera) ș.a.