14 definiții pentru reglement

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REGLEMENT, reglemente, s. n. (Înv.) Regulament. – Din fr. réglement, germ. Reglement.

REGLEMENT, reglemente, s. n. (Înv.) Regulament. – Din fr. réglement, germ. Reglement.

reglement sn [At: (a. 1816) BV, III, 140 / V: ~lam~ / Pl: ~e, (rar) ~uri / E: fr règlement, ger Reglement cf rs регламент] (Înv) 1-3 Regulament (1-3).

REGLEMENT, reglemente, s. n. (Învechit) Regulament. Curînd a știut tot ce i se cerea, și reglemente și exerciții. GALACTION, O. I 130. ◊ Reglement Organic = Regulament Organic. Istoria va aprecia rodurile acestei combinații, statornicită sub numele de Reglement Organic. RUSSO, S. 116.

reglement n. regulament (= fr. règlement).

regulament sn [At: (a. 1788) URICARIUL, XIV, 180/21 / V: (înv) -lem~ / Pl: ~e, (înv) ~uri / E: regulamentum] 1 Totalitatea instrucțiunilor și regulilor care stabilesc și asigură ordinea și bunul mers al unei organizații, al unei instituții, al unei întreprinderi etc. Si: (înv) reglement (1). 2 Totalitatea normelor după care se practică un joc, un sport etc. Si: (înv) reglement (1). 3 (Ccr) Lucrare (carte, broșură etc.) care cuprinde regulamentul (1) Si: (înv) reglement (3). 4 (Îs) ~ de ordine interioară Regulament prin care se stabilesc, în cadrul unei organizații, dispoziții privitoare la disciplina muncii și în general la raporturile dintre această organizație și angajații săi. 5 Norme elaborate de puterea executivă pentru aplicarea și completarea dispozițiilor unei legi.

*regulamént n., pl. e (d. a regula, ca fr. règlement d. régler și it. regolamento d. regolare). Totalitatea regulelor (ordonanțelor): regulament de poliție, de școală, de fabrică. Mic manual care conține regulele militare: regulamentu servicĭuluĭ interior, regulamentu de luptă al cavaleriiĭ. Regulamentu organic, legea p. reorganizarea Țăriĭ Româneștĭ și a Moldoveĭ în timpu ocupațiuniĭ ruseștĭ (1828-1834), care menținea claca, șerbia și privilegiile. În Țara Românească s’a pus în aplicare la 1 Ĭuniŭ 1831, ĭar în Moldova la 1 Ĭanuariŭ 1832. Acest regulament fu constituțiunea principatelor româneștĭ de la 1831-1857, cînd fu înlocuit cu convențiunea din Paris. – Pe la 1848 și reglemént (rus. reglamént), ceĭa ce azĭ numaĭ în armată se maĭ aude.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

reglement (înv.) (desp. re-gle-) s. n., pl. reglemente

reglement (înv.) (re-gle-) s. n., pl. reglemente

reglement s. n. (sil. -gle-), pl. reglemente

regulament s. n., pl. regulamente

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: reglement
reglement substantiv neutru
  • silabație: re-gle-ment info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reglement
  • reglementul
  • reglementu‑
plural
  • reglemente
  • reglementele
genitiv-dativ singular
  • reglement
  • reglementului
plural
  • reglemente
  • reglementelor
vocativ singular
plural
reglament
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reglement, reglementesubstantiv neutru

  • 1. învechit Regulament. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: regulament
    • format_quote Curînd a știut tot ce i se cerea, și reglemente și exerciții. GALACTION, O. I 130. DLRLC
    • 1.1. Reglement Organic = Regulament Organic. DLRLC
      • format_quote Istoria va aprecia rodurile acestei combinații, statornicită sub numele de Reglement Organic. RUSSO, S. 116. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.