3 definiții pentru râuț

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

uț sn [At: KLEIN, D. 411 / P: râ-uț / Pl: ~uri / E: râu + -uț] 1-2 (Reg; șhp) Râuleț (1-2).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

UȚ s. v. pârâu, râuleț, râușor.

uț s. v. PÎRÎU. RÎULEȚ. RÎUȘOR.

Intrare: râuț
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uț
  • uțul
  • uțu‑
plural
  • uțe
  • uțele
genitiv-dativ singular
  • uț
  • uțului
plural
  • uțe
  • uțelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)