rip - definiție DER și paradigmă | dexonline

O definiție pentru rip

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

rip (-puri), s. n. – (Olt., Banat) Jeg, murdărie. Ngr. ῥύπρος (Scriban). – Der. ripos, adj. (murdar, soios). Cf. răpănos.

sursa: DER (1958-1966)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

Intrare: rip

rip substantiv neutru

substantiv neutru (N24)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	rip	ripul ripu‑
nominativ-acuzativ	plural	ripuri	ripurile
genitiv-dativ	singular	rip	ripului
genitiv-dativ	plural	ripuri	ripurilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)