2 intrări
37 de definiții
din care- explicative (22)
- morfologice (6)
- relaționale (8)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PRECUPEȚI, precupețesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. (Rar) A practica meseria de precupeț; p. ext. a vinde cu preț de speculă; a trafica. 2. Tranz. Fig. (în propoziții negative) A nu cruța nimic, a face totul pentru reușita cuiva sau a ceva, a dărui din plin, din belșug, cu generozitate. – Din precupeț.
precupeți [At: ALECSANDRI, T. 59 / Pzi: ~țesc / E: precupeț] 1 vt (C. i. mărfuri) A cumpăra și a revinde în calitate de precupeț (1) pentru a realiza un profit. 2 vt (Spc) A vinde cu preț de speculă Si: a specula, a trafica. 3 vt (C. i. bunuri valorificabile) A încerca să fructifice sau a valorifica în mod avantajos prin vânzare. 4-7 vi A practica meseria de precupeț (1-4) Si: (îrg) a precupi (1-4). 8-9 vtrr A (se) negocia asupra prețului unei mărfuri pentru a cădea la învoială Si: a (se) târgui, a (se) tocmi. 10 vt A conveni asupra prețului unei mărfuri. 11 vt (Fig; îcn) A nu cruța nimic. 12 vt (Fig; îcn) A face totul pentru reușita cuiva sau a ceva. 13 vt (Fig; îcn) A căuta pe toate căile să realizeze ceva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRECUPEȚI, precupețesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. (Rar) A practica meseria de precupeț; p. ext. a vinde cu preț de speculă; a trafica. 2. Tranz. Fig. (În propoziții negative) A nu cruța nimic, a face totul pentru reușita cuiva sau a ceva, a dărui din plin, din belșug, cu generozitate. – Din precupeț.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
PRECUPEȚI, precupețesc, vb. IV. Tranz. 1. A practica meseria de precupeț (vînzînd sau cumpărînd); p. ext. a se tîrgui, a se tocmi; a vinde cu preț de speculă; fig. a trafica. Cînd singur, cînd cu alții în tovărășie, căuta, tocmea, precupețea... finul, orzul ori făina care fuseseră poruncite de intendența imperială. GALACTION, O. I 110. N-are altă meserie decît să te precupețească?... Sărmană femeie! ALECSANDRI, T. 1739. [Duca-vodă] era, zice cronica, și domn și vistiernic mare, și neguțător și vameș, că toată hrana tuturor o lua el, de o precupețea. BĂLCESCU, O. I 185. ◊ Refl. pas. Posturile se precupețesc... în piață. ALECSANDRI, la TDRG. 2. Fig. (Numai în construcții negative) A nu cruța nimic, a face totul pentru reușita cuiva sau a ceva, a dărui din plin, din belșug, cu generozitate. Au pus la dispoziția oamenilor de teatru totul, neprecupețind nimic. SAHIA, U.R.S.S, 156. Nu le precupețeam (ciobanilor) sfaturile, cînd era la pregătirea brînzeturilor. La TDRG.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A PRECUPEȚI ~esc 1. tranz. 1) (zarzavaturi, produse alimentare, păsări etc.) A cumpăra (de la unii) și a revinde (altora) mai scump. 2) fig. (viața, sănătatea, eforturi etc.) A nu cruța, dăruindu-se cu generozitate pentru ceva sau pentru cineva. 2. intranz. A practica ocupația de precupeț; a fi precupeț. /Din precupeț
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
precupețì v. 1. a acapara; 2. a trafica: posturile se precupețesc AL.; 3. fig. cari precupețesc dreptul văduvei BĂLC.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRECUPEȚ, -EAȚĂ, precupeți, -e, s. m. și f. (Rar la m.) Persoană care cumpără de la producător zarzavaturi, fructe, păsări, ouă etc., pe care le revinde apoi cu preț mai ridicat, în piață sau pe străzile orașului. ♦ Producător individual (de legume, fructe etc.) care își vinde produsele pe piață. – Din bg. prekupeč.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
prăcupăț sm vz precupeț
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
prăcupete[1] sm vz precupeț
- Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
precopăț, ~eață smf vz precupeț
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
precopeț, ~eață smf vz precupeț
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
precupete sm vz precupeț
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
precupeț, ~eață [At: HERODOT (1645), 141 / V: (înv) ~copeț, pricopăț, (reg) prăcupăț sm, ~ete, sm, pricopeț, pricupeț / Pl: ~i, ~e / E: bg прекупец] 1 smf Persoană care cumpără de la producător zarzavaturi, fructe, păsări, ouă etc., pe care le revinde apoi cu preț mai ridicat, în piață sau pe străzile orașului Si: (înv) precupitor (1). 2 smf (Pex) Producător individual de legume, fructe etc. care își vinde produsele pe piață Si: (înv) precupitor (2). 3 sm (Îvr) Zaraf. 4 sm (Reg) Geambaș. 5 sfa (Reg) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 6 sfa Melodie după care se execută acest dans.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pricopăț, ~eață smf vz precupeț
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pricopeț, ~eață smf vz precupeț
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pricupeț, ~eață smf vz precupeț
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRECUPEȚ, -EAȚĂ, precupeți, -e, s. m. și f. Persoană care cumpăra de la producător zarzavaturi, fructe, păsări, ouă etc., pe care le revinde apoi cu preț mai ridicat, în piață sau pe străzile orașului. ♦ Producător individual (de legume, fructe etc.) care își vinde produsele pe piață. – Din bg. prekupeč.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
PRECUPEȚ, -EAȚĂ, precupeți, -e, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu vînzarea de zarzavaturi, fructe, păsări, ouă etc. în piață (sau pe străzile orașului). Pleca la trei noaptea, o dată cu oltenii precupeți, să cumpere ziare pentru chioșc și venea seara tîrziu, acasă. PAS, Z. I 164. O precupeață trecînd pe lîngă dînsa o întrebă dacă nu cumpără mere. POPOVICI-BĂNĂȚEANU, V. M. 93. Zgomotul trăsurilor, strigătele precupeților, vorbele trecătorilor pe stradă îi intrau în cap, ca-n ceva gol. VLAHUȚĂ, O. A. III 57.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PRECUPEȚ ~eață (~eți, ~ețe) m. și f. Persoană care cumpără de la țărani diferite produse agricole și le revinde apoi mai scump în piață sau pe străzi. /<bulg. prekupeț
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
precupeț m. vânzător de legume uscate (fasole, mazăre) și de păsări, fără a avea prăvălie. [Slav. PRĬEKUPIȚĬ, care corupe cu bani, lit. acaparator].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
precupéț, -eáță s., pl. f. ețe (bg. prekupec, vsl. prĭekupĭcĭ, d. prĭekupiti, a mitui; rus. perekupitĭ, a cumpăra în aintea altora. V. cupeț). Vînzător ambulant orĭ stabil de legume, poame, păsărĭ, cărbunĭ ș. a. – În vest și pricopeț.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) precupețésc v. tr. (d. precupeț). Trafichez, vînd lucrurĭ care n’ar trebui să se vîndă: plebea îșĭ precupețește votu. Acord numaĭ în schimbu unuĭ lucru: e păcat a precupeți ajutoru celuĭ nevoĭaș (dativ). V. intr. Trăĭesc ca precupeț. V. refl. Neguțez, mă tocmesc, mă tîrguĭesc prea mult: nu te precupeți pentru un fleac!
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
precupeți (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. precupețesc, 3 sg. precupețește, imperf. 1 precupețeam; conj. prez. 1 sg. să precupețesc, 3 să precupețească corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
precupeți (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. precupețesc, imperf. 3 sg. precupețea; conj. prez. 3 să precupețească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
precupeți vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. precupețesc, imperf. 3 sg. precupețea; conj. prez. 3 sg. și pl. precupețească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
precupeț (rar) s. m., pl. precupeți
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
precupeț (rar) s. m., pl. precupeți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
precupeț s. m., pl. precupeți
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PRECUPEȚI vb. 1. a negustori, a specula, a trafica, (înv. și reg.) a precupi. (A ~ o marfă.) 2. v. cruța.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRECUPEȚI vb. v. târgui, tocmi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
precupeți vb. v. TÎRGUI. TOCMI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRECUPEȚI vb. 1. a negustori, a specula, a trafica, (înv. și reg.) a precupi. (A ~ o marfă.) 2. a cruța, (înv.) a pregeta. (Nu ~ nici un efort pentru...)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRECUPEAȚĂ s. (Ban. și Transilv.) pilăriță. (E ~ de profesie.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRECUPEȚ s. (Ban. și Transilv.) pilar, (înv.) precupitor. (E ~ de profesie.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRECUPEAȚĂ s. (Ban. și Transilv.) pilăriță. (E ~ de profesie.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRECUPEȚ s. (Ban. și Transilv.) pilar, (înv.) precupitor. (E ~ de profesie.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
precupeț (precupeți), s. m. – 1. Vînzător ambulant de verdețuri și produse de casă. – 2. Negustor, comerciant. – Var. înv. precupici. Sl. prĕkupici sau bg. prĕkupec (Miklosich, Slaw. Elem., 40; Conev 77), cf. cupeț. – Der. precupeață, s. f. (vînzătoare); precupi, vb. (înv., a negustori, a face comerț), din sl. prikupiti, sb. prekupiti; precupeți, vb. (a face negoț; a specula; a vinde scump; a economisi; a se tocmi); precupețeală, s. f. (tocmeală; speculă).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
precupeți, precupețescverb
- 1. A practica meseria de precupeț. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- 1.1. A vinde cu preț de speculă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cînd singur, cînd cu alții în tovărășie, căuta, tocmea, precupețea... finul, orzul ori făina care fuseseră poruncite de intendența imperială. GALACTION, O. I 110. DLRLC
- N-are altă meserie decît să te precupețească?... Sărmană femeie! ALECSANDRI, T. 1739. DLRLC
- [Duca-vodă] era, zice cronica, și domn și vistiernic mare, și neguțător și vameș, că toată hrana tuturor o lua el, de o precupețea. BĂLCESCU, O. I 185. DLRLC
- Posturile se precupețesc... în piață. ALECSANDRI, la TDRG. DLRLC
-
-
- 2. (în propoziții negative) A nu cruța nimic, a face totul pentru reușita cuiva sau a ceva, a dărui din plin, din belșug, cu generozitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Au pus la dispoziția oamenilor de teatru totul, neprecupețind nimic. SAHIA, U.R.S.S, 156. DLRLC
- Nu le precupețeam (ciobanilor) sfaturile, cînd era la pregătirea brînzeturilor. La TDRG. DLRLC
-
etimologie:
- precupeț DEX '09 DEX '98 NODEX
precupeț, precupețisubstantiv masculin precupeață, precupețesubstantiv feminin
- 1. Persoană care cumpără de la producător zarzavaturi, fructe, păsări, ouă etc., pe care le revinde apoi cu preț mai ridicat, în piață sau pe străzile orașului. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: pilar pilăriță precupitor
- Pleca la trei noaptea, o dată cu oltenii precupeți, să cumpere ziare pentru chioșc și venea seara tîrziu, acasă. PAS, Z. I 164. DLRLC
- O precupeață trecînd pe lîngă dînsa o întrebă dacă nu cumpără mere. POPOVICI-BĂNĂȚEANU, V. M. 93. DLRLC
- Zgomotul trăsurilor, strigătele precupeților, vorbele trecătorilor pe stradă îi intrau în cap, ca-n ceva gol. VLAHUȚĂ, O. A. III 57. DLRLC
- 1.1. Producător individual (de legume, fructe etc.) care își vinde produsele pe piață. DEX '09 DEX '98
-
etimologie:
- prekupeč DEX '09 DEX '98 NODEX