4 intrări
16 definiții
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- enciclopedice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OLTEAN, -Ă, olteni, -e, s. m., adj. I. S. m. 1. Persoană originară sau locuitor din Oltenia. 2. (Înv.) Precupeț (originar din Oltenia) care făcea comerț ambulant cu fructe, legume etc. II. Adj. Care aparține Olteniei sau oltenilor (I), privitor la Oltenia ori la olteni; oltenesc. – Olt (n. pr.) + suf. -ean.
oltean, ~ă [At: ANON. CAR. / Pl: ~eni, (a) ~ene / E: Olt + -ean] 1-4 sm, a (Bărbat) care (face parte din populația de bază a Olteniei sau) este originar de acolo. 5-6 a Care aparține (Olteniei sau) oltenilor. 7-8 a Privitor (la Oltenia sau) la olteni. 9 a Originar din Oltenia. 10 smp Populație care locuiește în Oltenia. 11 sm (Iuz) Precupeț originar din Oltenia care făcea comerț ambulant cu alimente.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OLTEAN, -Ă, olteni, -e, s. m., adj. I. S. m. 1. Persoană care face parte din populația de bază a Olteniei sau este originară de acolo; (la pl.) populație care locuiește în Oltenia. 2. (Ieșit din uz) Precupeț (originar din Oltenia) care făcea comerț ambulant cu fructe, legume etc. II. Adj. Care aparține Olteniei sau oltenilor (I), privitor la Oltenia sau la olteni, originar din Oltenia; oltenesc. – Olt (n. pr.) + suf. -ean.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
OLTEAN, olteni, s. m. 1. Persoană originară din Oltenia, locuitor al Olteniei. Sîntem de neamul nostru olteni, olteni de dincolo de Olt. STANCU, D. 91. Las’ să-i sune surle-n țară, Să-și adune-olteni destui. COȘBUC, P. II 110. 2. (Ieșit din uz) Precupeț (originar din Oltenia) făcînd comerț ambulant cu fructe, legume, pește. Ce-o să-mi arăți, domnișoară? întrebă rîzînd șiret olteanul și se aplecă să-și ridice cobilița cu coșurile. DUMITRIU, B. F. 117. Olteanul i-a vîndut a treia oară ouă clocite. C. PETRESCU, C. V. 85.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
oltean m. 1. locuitor din Oltenia; 2. precupeț (cei mai mulți venind din Oltenia).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Olteni pl. locuitori din Oltenia sau din șesul Făgărașului.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
olteán, -eáncă s., pl. enĭ, ence. Locuitor din Oltenia. S. m. Precupeț ambulant care vinde legume, fructe, carne, pește, săpun, cărbunĭ, petrol ș. a. (originar, de ordinar, din Oltenia).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
oltean adj. m., s. m., pl. olteni; adj. f. olteană, pl. oltene
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
oltean adj. m., s. m., pl. olteni; adj. f. olteană, pl. oltene
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
oltean s. m., adj. m., pl. olteni; f. sg. olteană, pl. oltene
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OLTEAN s., adj. 1. s. (fam.) juvete. 2. adj. oltenesc.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OLTEAN s., adj. 1. s. (fam.) juvete. 2. adj. oltenesc.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
oltean (olteni), s. m. – 1. Locuitor din Oltenia. – 2. Vînzător ambulant de zarzavaturi și alte alimente. – 3. (Arg.) Lefter, fără bani. De la Olt, numele de rîu și înv. de ținut. – Der. olteancă, s. f. (locuitoare din Oltenia); oltenesc, adj. (propriu Olteniei); oltenește, adv. (ca în Oltenia); oltenism, s. n. (cuvînt, expresie tipică din Oltenia).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
OLTEANU, Pandele (1908-1995, n. Bascov, jud. Argeș), lingvist și filolog român. Prof. univ. la București. Contribuții la elucidarea unor probleme ale filologiei slavo-române („Raporturi lingvistice între limba română și limbile slave de Apus: slovaca și ceha”), și al studiului structurii gramaticale a paleoslavei și slavonei („Sintaxa paleoslavei și slavonei”). Cercetări privind izvoarele și originalele vechilor cazanii românești.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OLTEANU, Mircea (n. 1926, Galați), medic român. M. de onoare al Acad. (1992), prof. univ. la București. Specialist în oftalmologie, s-a consacrat în domeniul chirurgiei plastice, reparatorii și estetice, al transplantelor de cornee perforate și lamelare, keratofakoprotezelor, chirurgiei nistagmusului etc.; a elaborat și aplicat metode chirurgicale originale în strabismul paralitic, scleroplastia evoluției miopiilor etc.; printre primii chirurgi din lume care a operat nou-născuți sub anestezie generală; a perfecționat tehnica transplantelor de cornee și a introdus în țară tehnica protejării ochiului cu cornee și cristalin din masă plastică. Lucrări: „Actualități în oftalmologie”, „Tratat de oftalmologie”, „Oftalmo-chirurgie. Atlas”.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OLTEANU-MATEI, Draga (n. 1933, București), actriță română. Interpreta unor partituri complexe, comice și dramatice, joc plin de energie și vervă (pe scenă: „Coana Chirița” de V. Alecsandri, „Căsătoria” de Gogol, „Gaițele” de Al. Kirițescu, „Azilul de noapte” de Gorki; pe ecran: „Ilustrate cu flori de câmp”, „Filip cel bun”, „Golgota”). Autoare de scenarii pentru film („Dumbrava minunată”, „Patima”, „Chirița în Iași”).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A17) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv masculin (M20) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M20) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
oltean, olteanăadjectiv
etimologie:
- Olt + sufix -ean. DEX '09 DEX '98
oltean, oltenisubstantiv masculin olteancă, oltencesubstantiv feminin
- 1. Persoană originară sau locuitor din Oltenia. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: juvete
- Sîntem de neamul nostru olteni, olteni de dincolo de Olt. STANCU, D. 91. DLRLC
- Las' să-i sune surle-n țară, Să-și adune-olteni destui. COȘBUC, P. II 110. DLRLC
- Olteanca din Slatina Cu ochii cît strachina Mi-a cătrănit inima. TEODORESCU, P. P. 337. DLRLC
-
etimologie:
- Olt + sufix -ean. DEX '09 DEX '98
- Oltean + sufix -că. DEX '09 DEX '98
oltean, oltenisubstantiv masculin
- 1. Precupeț (originar din Oltenia) care făcea comerț ambulant cu fructe, legume etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ce-o să-mi arăți, domnișoară? întrebă rîzînd șiret olteanul și se aplecă să-și ridice cobilița cu coșurile. DUMITRIU, B. F. 117. DLRLC
- Olteanul i-a vîndut a treia oară ouă clocite. C. PETRESCU, C. V. 85. DLRLC
-
etimologie:
- Olt + sufix -ean. DEX '09 DEX '98