New-York n. (cit. Niu-Iork) 1. unul din Statele-Unite americane cu 7.269.000 loc., cu cap. Albany; 2. oraș în Statele-Unite pe Atlantic, al treilea port al lumii după Londra și Liverpool: 5.766.000 loc. Universitate.

New York (engl.) [pron. nĭuĭork] s. propriu n., art. New Yorkul [pron. nĭuĭorkul]

*New York (engl.) [pron. nĭuĭorc] s. propriu n., art. New Yorkul

NEW YORK [nju: jork] 1. Oraș în NE S.U.A. (în statele New York și New Jersey), situat pe țărmul Oc. Atlantic, la gura de vărsare a fl. Hudson, extins atât pe continent, cât și pe insulele Long Island și Staten Island; 7,4 mil. loc. (1996). Orașu propriu-zis cuprinde cartierele Manhattan, Bronx, Queens, Brooklyn, Richmond, Harlem. Important nod de comunicații. Metrou. Aeroporturi („J.F. Kennedy”, „La Guardia”, „Newark”). Unul dintre cele mai mari complexe portuare ale lumii (10,2 mii km²) și una dintre cele mai mari conurbații mondiale (peste 17,9 mil. loc.). Cel mai mare centru financiar („Wall-Street”), bancar, bursier și comercial al țării. Important centru industrial: constr. navale, aeronautice, de rachete, automobile, mașini-unelte, utilaje, motoare, aparataj electrotehnic; mari uzine metalurgice, chimice și de prelucr. a petrolului. Ind. poligrafică, textilă, de confecții, a pielăriei, alim. Centru cultural cu numeroase instituții de învățământ superior („Columbia”, „CUNY”/City University of New York), operă („Metropolitan Opera”), muzee („Metropolitan”, „Guggenheim”, Muzeul de artă modernă, „Whitney”), săli muzicale (Carnegie Hall), edificii monumentale („World Trade Center”, 1974, cu 110 etaje și 411 m înălțime, „Empire State Building” cu 102 de etaje, înalt de 449 m – inclusiv antena TV -, „Statuia Libertății” de pe Liberty Island, 93 m înălțime, realizată în 1874-1886 de sculptorul francez Frédéric Auguste Bartholdi, simbol al orașului, „Madison Square Garden”, „Rockfeller Center”, 1926, podul Brooklyn, construit în 1883, Lincoln Center, inaugurat în 1969, Primăria municipală 1812, restaurată în 1956). Alte monumente: capela St. Paul (1764-1766), catedrala romano-catolică St. Patrick (1858, unul dintre cele mai celebre monumente neogotice), biserica Trinității (1846-1847), biserica protestantă St. Thomas (1961). Central Park (340 ha). Întemeiat în 1626 de olandezul Peter Minuit, sub numele de New Amsterdam/Noul Amsterdam, a fost capitala coloniei Noua Olandă. Cucerit de englezi (aug. 1664), care-i schimbă numele în N.Y., în onoarea ducelui de York, viitorul rege Iacob II. Între 1785 și 1790 a fost capitala S.U.A. Aici își are sediul O.N.U. (din 1946). 2. Stat în NE S.U.A.; 137,3 mii km²; 18,2 mil. loc. (1997). Centrul ad-tiv: Albany. Expl. de petrol, min. de fier, zinc, plumb, sare, gips. Ind. electrotehnică, conf., poligrafică, siderurgică, chimică, a cimentului, textilă și alim. Creșterea intensivă a animalelor. Cartodi și cereale. Legumicultură. Pomicultură și viticultură.

NEW YORK CITY BALLET [nju: jork siti bælei], una dintre cele mai importante companii de balet din S.U.A., fondată în 1948 (având ca punct de plecare School of American Ballet, 1934), pe baza a trei structuri diferite: „American Ballet” (1935), Balllet Caravan (1936), Ballet Society (1946). director artistic: G. Balanchine. A organizat festivaluri (Stravinski, Ravel și Ceaikovski).

NEW YORK HERALD TRIBUNE [nju: jork hérəld tríbju:n], cotidian american, fondat la New York, în 1835, de J.G. Bennett. De orientare republicană. În 1966 și-a încetat apariția.

NEW YORK TIMES [nju: jork taimz] (The ~), cotidian din S.U.A., de orientare moderat-conservatoare. Fondat la New York, în 1851, de Henry J. Raymond, George Jones și Edward B. Wesley. Este unul dintre primele patru ziare mai importante din S.U.A., cu ediții și peste hotare.