NAN, -Ă, nani, -e, s. m. și f. (Rar) Pitic. – Din lat. nanus.

NANĂ, nane, s. f. Termen de respect cu care se adresează la țară cineva unei surori mai mari sau unei femei mai în vârstă ori despre care se vorbește. – Cf. bg., sb. nana, alb. nanë.

nan¹, nană smf [At: DRLU / Pl: ~i, ~e / E: lat nanus, -a, -um] (Înv; liv) Pitic.

nan², nană smf [At: I. CR. IV, 212 / Pl: ~i, ~e / E: cf nanaș] (Mol) 1 Naș² (1). 2 Nun (1).

nană¹ sf [At: F (1906), 1 / Pl: ~ne / E: cf srb nana, bg нана, alb nanë] (Reg) 1 Termen de politețe folosit pentru a vorbi cu sau despre o soră mai mare Si: (Trs) neni. 2 Termen de politețe folosit la țară pentru a vorbi cu sau despre o femeie mai în vârstă Si: lele, țață. 3 Mamă vitregă. 4 (În limbajul copiilor) Nașă (1). 5 Babă. 6 (Pex) Nene (7). 7 Iubită.

nană² sf [At: PANȚU, PL. / Pl: ~ne / E: nct] (Bot; reg; mpl) Ciupercă-de-gunoi (Agaricus campestris).

NAN, -Ă, nani, -e, s. m. și f. (Rar) Pitic. – Din lat. nanus, -a.

NANĂ, nane, s. f. (Reg.) Termen de respect cu care se adresează la țară cineva unei surori mai mari sau unei femei mai în vârstă ori cu care vorbește despre acestea. – Cf. bg., scr. nana, alb. nanë.

NANĂ, nane, s. f. (Adesea însoțit de numele persoanei la care se referă) Termen de respect cu care se adresează, la țară, un copil sau o persoană mai tînără unei femei mai în vîrstă; dadă, lele. ♦ (Rar) Iubită, mîndră. Feciorii cînd zăresc Cîte-o nană, să grăbesc, Să grăbesc lucru-a găta, Să înceap-a săruta. ANT. LIT. POP. I 145.

NANĂ ~e f. reg. 1) v. NĂNAȘĂ. 2) folc. Femeie iubită; mândră. 3) (cuvânt de adresare respectuoasă) Soră mai mare sau femeie mai în vârstă; lele. /cf. bulg., sb. nana, alb. nanë

nană f. titlu de respect sau de afecțiune dat surorii sau femeii în vârstă. [Serb. NANA, mamă, vorbă din graiul copiilor; v. dadă].

nánă f., pl. e (sîrb. nana, mamă, bg. nana, mătușă; alb. nană, ngr. nánni. V. naĭcă, neneacă). Ban. Trans. Lele.

nană (reg.) s. f., g.-d. art. nanei; pl. nane

nană s. f., g.-d. art. nanei; pl. nane

nană (pitică, nașă, lele) s. f., g.-d. art. nanei; pl. nane

NAN s. v. liliputan, naș, pitic.

NANĂ s. v. bade, lele, leliță, mătușă, nene, țață.

nan s. v. LILIPUTAN. NAȘ. PITIC.

nană s. v. BADE. LELE. LELIȚĂ. MĂTUȘĂ. NENE. ȚAȚĂ.

nană², nane, s.f. (reg.) ciupercă de gunoi, de câmp.

NANA, com. în jud. Călărași; 2.710 loc. (2000).

NᾹNᾹ SᾹHIB (pseud. lui Dhondu Pant) (c. 1820-c. 1859), principe indian. Fiu adoptiv (din 1827) al lui Bājῑ Rāo II, ultimul prinț aflat la conducerea maraților. În 1857 și-a asumat conducerea șipailor din Kānpur și împrejurimi, răsculându-se împotriva englezilor (1857-1859); înfrânt, a fugit în Nepal, unde a murit în împrejurări obscure.

Nan, -a, -așcu v. Anania II 1, 2.

NANĂ subst. (lele), cf. blg. нанa „mamă, mătușă”. 1. Nana f. (17 B I 109). 2. Nănău, loan, 1759 (AO III nr. 16). V. Partea a II-a Anania. 3. Din naica, un derivat al subst. nană: Naica b. (16 B V 250); – f. (16 B I 193, III 242).

Anubias nana Engl. Specie cu tijă florală înaltă de cca 10 cm. Spată lungă de cca 25 cm. Spadice lung de cca 8 mm. Frunze pețiolate, ovate sau ovat-lanceolate.

Betula nana L. Arbust înalt de cca 1 m, cu lujeri subțiri, tomentoși. Frunze subrotunde, cm lungime și 2 cm lățime, crenate, verzi-închis pe partea superioară, toamna roșii. Amenții apar primăvara, drepți.

Morus alba L., « Dud alb ». Specie originară din China. Înflorește la sfîrșitul primăverii. Flori nesemnificative, în amenți. Frunze lat-ovoide, serate, pețiolate, verzi-deschis, pe partea superioară lucioase-netede, pe cea inferioară păroase numai pe nervuri. Arbore înalt pînă la 15 m, coroană rotundă cu lujerii glabrii sau puțin păroși. Fruct alb, roșu pînă la roșu-negricios, lung pînă la 2,5 cm, pe un peduncul puțin mai scurt. Foarte apreciate sînt: M. alba var. pyramidalis Ser.; M. alba var. nana Dipp; M. alba forma Pendula Dipp..

Musa nana Lour. (syn. M. cavendishii Lamb.). Specie cu frunze oblong-albăstrui, lungi pînă Ia 1 m și late de cca 25-30 cm, vîrf rotunjit, dispuse într-o rozetă densă și întinsă. Plantă înaltă de cca 2 m, tulpină groasă și scurtă. Iernează în seră caldă unde fructifică ușor.

Petunia x hybrida Vilm. Hibrid obținut din încrucișarea speciilor P. axilaris și P. violacea. Are un număr foarte mare și variat de forme și soiuri. înflorește vara. Flori (tubul corolei larg, spre vîrf dilatat, caliciu de 2 ori mai scurt decît tubul) divers colorate: roz, albe, roșii, ciclamen, cărămizii, galbene, crem, albastre și violete. Se seamănă în seră, în febr. și se plantează în mai, în aer liber. Frunze ovate, glanduloase. ’Nana Compacta’ are tufe compacte, cu talie mică, 20-30 cm înălțime și flori simple, mici. ’Pendula’ cu soiuri caracterizate prin ramuri lungi de 75-80 cm, tîrîtoare, destinate mai ales jardinierelor de pe balcoane și etajerelor de pe culoare, săli de clasă, cămine culturale etc. ’Grandiflora’ cuprinde soiuri de talie mare, cea 50 cm, cu flori mari, simple, cu marginile corolei întregi și ușor ondulate. ’Grandiflora Nana’ cuprinde soiurile ale căror plante au tufe înalte de 25-30 cm, cu florile divers colorate. ’Fimbriata’, înaltă de 80 cm, cu flori mari, simple și marginile petalelor fimbriate. ’Fimbriata Nana’ are 30 cm înălțime. ’Superbissima’, soiurile acestei grupe au o talie pînă la 80 cm, flori mari, simple, ondulate, cu gîtul pîlniei nervat, frunze cărnoase, groase și rotunde. ’Superbissima Nana’ poate atinge doar înălțimi ce nu pot depăși 45 cm. ’Plena’, cu soiuri caracterizate prin tufe ramificate, compacte, flori mari, învoalte franjurate.

Pieris nana (Maxim.) Makino (syn. Areteria nana (Maxim.) Makino). Specie ce înflorește primăvara. Flori (pînă la 10 stamine) albe, parfumate, urceolate, cu 5 lacinii scurte, erecte, cîte 3-6 în buchet sau ciorchine terminal. Frunze, cîte 3, cu marginea rulată în interior, pieloase, glabre, pe partea superioară lucioase, cca 9 mm lungime. Plantă înaltă de cca 8 cm, lujeri pubescenți.

Protea nana Thunb. Specie cu flori galbene cu peri roșii, dispuse în capitule pendente, bracteele externe verzi, cele interne roșii-purpurii. Frunze sesile liniare, triunghiulare, cu vîrf ascuțit, spinos. Arbust glabru, foarte ramificat, înalt de 45-65 cm.

Sasa disticha Camus (syn. Pleioblastus disticha Nakai; Bambusa disticha Mitf; Bambusa nana hort.). Specie cu frunze așezate în 2 rînduri, pînă la 6 cm lungime, 8 mm lățime, lanceolate, verzi-închis pe ambele fețe. Plantă pînă la 60 cm înălțime, tulpină verde.

a da nana expr. a bate un copil mic.