2 intrări
2 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
*mors m. (fr. morse, d. finezu mursu, mors; rus. morž). Un mamifer anfibiŭ carnivor care ajunge pînă la șapte metri de lungime. Oameniĭ îl vînează pentru grăsimea, pelea și ivoriu dinților luĭ. V. focă, otarie.
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Mors, la romani, zeița morții și una dintre divinitățile Infernului. Mai tîrziu ea a fost identificată cu zeul Thanatos, din mitologia greacă (v. și Thanatos).
- sursa: Mitologic (1969)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: Mors
Intrare: mors
mors substantiv masculin
substantiv masculin (M6) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)