2 definiții pentru morn
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MORN, -Ă adj. 1. (despre oameni), abătut, posomorât; sumbru. 2. (despre vreme) acoperit, întunecat. (< fr. morne)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
morn adj. m., pl. morni; f. sg. mornă, pl. morne
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: morn
morn adjectiv
adjectiv (A1) Surse flexiune: MDN '08, DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
morn, mornăadjectiv
etimologie:
- morne MDN '00