opțiuni
  • info

2 intrări

18 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

marșă1 sf [At: DM / Pl: ~șe / E: ger Marsch] Sol format de depunerile rămase în urma retragerii apelor mării.

mârșă2 sf [At: STOICA, VÂN. 16 / Pl: ~șe / E: nct] (Reg) 1-2 Momeală (4-5).

mârșă1 sf [At: CHEST. V 20/66 / Pl: ~șe / E: drr mârșav] (Reg) Oaie slabă.

MARȘĂ, marșe, s. f. Sol format pe depunerile rămase în urma retragerii apelor mării; polder.

MARȘĂ, marșe, s. f. Sol format pe depunerile rămase în urma retragerii apelor mării. – Germ. Marsch.

MARȘĂ s.f. Sol format de depunerile rămase după retragerea apelor mării. V. polder. [< germ. Marsch, rus. marș].

MARȘĂ s. f. sol format de depunerile rămase după retragerea apelor mării. (< germ. Marsch)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

marșă s. f., art. marșa, g.-d. art. marșei; pl. marșe

marșă s. f., art. marșa, g.-d. art. marșei; pl. marșe

marșă (geol.) s. f., art. marșa, g.-d. art. marșei; pl. marșe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MARȘĂ s. v. cale, chip, fel, formă, manieră, metodă, mijloc, mod, modalitate, posibilitate, procedare, procedeu, procedură, putință, sistem.

MÂRȘĂ s. v. amorsă, momeală, nadă.

marșă s. v. CALE. CHIP. FEL. FORMĂ. MANIERĂ. METODĂ. MIJLOC. MOD. MODALITATE. POSIBILITATE. PROCEDARE. PROCEDEU. PROCEDURĂ. PUTINȚĂ. SISTEM.

mîrșă s. v. AMORSĂ. MOMEALĂ. NADĂ.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MÁRȘĂ (< germ.) s. f. (GEOGR.) Porțiune de câmpie joasă (în Olanda, Danemarca și în E și V Germaniei) scoasă de sub regimul inundațiilor (cauzate de existența pânzei freatice aproape de suprafață) prin desecări și îndiguiri. V. polder.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MÁRȘĂ1 s. f. Sol format de depunerile rămase în urma retragerii apelor mării. DM, cf. DN. - Pl.: marșe. – Din germ. Marsch.

MÎRȘĂ1 s. f. (Regional) Oaie slabă (Runcu Salvei-Năsăud). CHEST. V 20/66. - Pl.: mîrșe. – Derivat regresiv de la mîrșav.

MÎRȘĂ2 s. f. (Regional) Nadă, momeală. Cf. STOICA, VÎN. 16, ALR I 1 736/94, 249. - Pl.: mîrșe. – Etimologia necunoscută.

Intrare: marșă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • marșă
  • marșa
plural
  • marșe
  • marșele
genitiv-dativ singular
  • marșe
  • marșei
plural
  • marșe
  • marșelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: mârșă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mârșă
  • mârșa
plural
  • mârșe
  • mârșele
genitiv-dativ singular
  • mârșe
  • mârșei
plural
  • mârșe
  • mârșelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

marșă, marșesubstantiv feminin

  • 1. Sol format pe depunerile rămase în urma retragerii apelor mării. DLRLC DN
    sinonime: polder
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.