2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LETCĂ, letci, s. f. (Reg.) Unealtă manuală care servește la depănatul firelor pe mosoare. – Din bg. letka.

LETCĂ, letci, s. f. (Reg.) Unealtă manuală care servește la depănatul firelor pe mosoare. – Din bg. letka.

letcă sf [At: CIHAC, II, 170 / Pl: ~tci, (înv) ~tce / E: bg летка, srb letka „fusul sucalei”] (Reg) 1 (Șîs fus de ~) Vergea de fier cu care este prevăzută sucala, folosită la depănatul firelor pe mosoare. 2 (Pex) Sucală. 3 Unealtă folosită la țesut, nedefinită mai îndeaproape.

LETCĂ, letci, s. f. Unealtă manuală care servește la depănatul firelor.

letcă f. unealtă de depănat, compusă dintr’o roată. [Serb. LETKA].

létcă f., pl. ĭ (sîrb. letka, letcă, letnjak, vîrtelniță, d. letati, a zbura. V. răzlețesc). Munt. Mold. Sucală.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

letcă (reg.) s. f., g.-d. art. letcii; pl. letci

letcă (reg.) s. f., g.-d. art. letcii; pl. letci

letcă s. f., g.-d. art. letcii; pl. letci

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LETCĂ s. v. depănătoare, vârtelniță.

letcă s. v. DEPĂNĂTOARE. VÎRTELNIȚĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

letcă (letci), s. f. – Mosor, depănătoare. sb., cr. letka, din sl. letĕti „a zbura” (Cihac, II, 170; Tiktin; Conev).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LETCA, com. în jud. Sălaj, situată la poalele de ENE ale Culmii Prisnel, pe dr. râului Someș; 2.256 loc. (2000). Stații de c. f. (în satele L. și Cuciulat). Expl. de calcar și balast. Pomicultură (meri, pruni, peri). În arealul satului Cuciulat există o peșteră, în interiorul căreia au fost identificate picturi rupestre datând de la sfârșitul Paleoliticului (c. 12.000-10.000 î. Hr.) între care se remarcă imaginile unui cal (24,5 cm lungime și 12,5 cm înălțime) în mișcare și ale unei feline (80 cm lungime și c. 50 cm înălțime), asemănătoare picturilor rupestre de la Altamira (Spania). Bisericile de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (c. 1700, cu pridvor adăugat în 1864), Adormirea Maicii Domnului (începutul sec. 19) și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (1736, cu picturi interioare din 1863), în satele Toplița, Purcăreț și Șoimușeni. În satul L., menționat documentar în 1405, se află bisericile de lemn Sfânta Maria (sec. 17) și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (sec. 18).

LETCA, b., (16 B I 145); cf. blg. „uneltă de tors”.

LETCA NOUĂ, com. în jud. Giurgiu, situată în Câmpia Găvanu-Burdea, pe râul Bratilov; 3.774 loc. (2000). Între 17 febr. 1968 și 23 ain. 1981 a făcut parte din jud. Ilfov. Bisericile cu același hram – Sfinții Împărați Constantin și Elena – în satele L.N. (1860) și Letca Veche (1880).

Intrare: Letca
Letca nume propriu
nume propriu (I3)
  • Letca
Intrare: letcă
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • letcă
  • letca
plural
  • letci
  • letcile
genitiv-dativ singular
  • letci
  • letcii
plural
  • letci
  • letcilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

letcă, letcisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.