Laurențiu (St.) m. numele unui golf și al unui mare fluviu în America de N. 1100 km.

LAWRENCE [lórəns], David Herbert (1885-1930), scriitor englez. Proză de investigație psihologică, cu numeroase elemente autobiografice și accente de critică socială. Romane („Curcubeul”, „Fii și îndrăgostiți”, „Femei îndrăgostite”, „Șarpele cu pene”, „Amantul doamnei Chatterley”) și nuvele („Vulpea”, „Parfum de crizanteme”) pledând pentru întoarcerea la natură, reintegrarea instinctului erotic printre valorile esențiale ale umanității moderne, relevarea eternului contrast între instinct și rațiune și imposibilitatea stabilirii unor raporturi profunde între bărbați și femei. Realismul crud al descrierilor a provocat o reacție a cenzurii, care a contribuit însă la creșterea faimei scriitorului. Eseuri („Psihanaliza și subconștientul”, „Studii asupra literaturii americane clasice”); poeme („Poezii de dragoste”); note de călătorie („Apus de soare în Italia”).

LAWRENCE [lórəns], Ernest Orlando (1901-1958), fizician american. Prof. univ. la Yale, Berkeley (California). Cercetări în domeniile radioactivității și fotoelectricității (împreună cu colaboratorii săi a realizat o serie de descoperiri, între care izotopii radioactivi și sinteza unor noi elemente transuranice); lucrări privind fizica nucleară și aplicațiile ei în biologie și medicină. A construit (1930) primul ciclotron și a perfecționat acceleratorii de mare putere. Rol important în realizarea primei bombe atomice americane. În onoarea sa, elementul chimic 103 a fost numit lawrenciu. Premiul Nobel pentru fizică (1939).

LAWRENCE [lórəns], Marjorie (1909-1979), soprană australiană. Repertoriu complex, excelează în rolurile wagneriene. Carieră internațională la care renunță în urma unei poliomielite. Romanul autobiografic „Melodie întreruptă”, ecranizat.

LAWRENCE [lórəns], Sir Thomas (1769-1830), pictor englez. Discipol al lui Reynolds, căruia i-a succedat ca pictor al Curții regale (1792). Portrete realizate cu virtuozitate, în culori vii și într-un cadru adeseori romantic („Ducele de York”, „Regele George II”, „Papa Pius VII”, „Kemble în rolul lui Hamlet”).

LAWRENCE [lórəns], Thomas Edward (zis Lawrence al Arabiei (1888-1935), scriitor și colonel britanic. În timpul primului război mondial a organizat și condus (1916-1918) în Orientul Apropiat răscoala arabilor împotriva dominației otomane, dobândind o faimă legendară. Jurnalul alcătuit cu această ocazie, apărut sub titlul „Cei șapte stâlpi ai înțelepciunii” (în versiunea prescurtată „Revoltă în deșert”), evocă, în stil simbolic, frământata sa experiență de viață.

SAINT LAWRENCE [sənt lórəns] (SFÂNTUL LAURENȚIU) 1. Fl. navigabil în E și SE Canadei, axat pe o vale glaciară, prin care se scurg apele din sistemul Marilor Lacuri în Oc. Atlantic; 1.225 km; supr. bazinului hidrografic; 1,3 mil. km². Izv. din lacul Ontario, curge pe direcție SV-NE, formează granița între Canada (prov. Ontario) și S.U.A. (statul New York) pe 195 km lungime, respectiv între orașele Kingston și Cornwall, trece prin Montréal și Quebéc și se varsă în golful omonim printr-un estuar. La ieșirea din lacul Ontario are 4 km lățime, iar la vărsare (în dreptul orașului Quebéc) are 16 km lățime. Este o importantă arteră hidroenergetică și de navigație, prin intermediul căreia se asigură legăturile între Oc. Atlantic și interiorul continentului nord-american. De-a lungul sistemului Marilor Lacuri și al fl. S.L. s-au construit progresiv de către S.U.A. și Canada, începând din 1783 numeroase canale și ecluze pentru crearea unei căi de navigație de la Lacul Superior și până la Oc. Atlantic, lungă de 3.790 km,. Între 1912 și 1932 a fost construit canalul Welland, unul dintre cele mai importante din acest sistem (23 km). În anii 1954-1959 s-a construit barajul Moses-Saunders, între orașele Cornwell (Canada) și Massena (S.U.A.), în urma căruia s-a format un lac ale cărui ape pun în mișcare turbinele unei hidrocentrale cu o putere instalată de 1.800 MW. La ieșirea din L. Ontario se află Parcul Național Insulele S.L. (400 ha), care cuprinde o porțiune din malul canadian al fluviului și 13 ins. mici, renumită arie recreațională. Fl. S.L. a fost descoperit de navigatorul francez Jacques Cartier (1534-1535). Afl. pr.: Ottawa, Saint-Maurice, Saguenay, Manicouagan, Richelieu, Yamaska, Saint-Francis, Chaudière. 2. Estuar al fl. S.L., extins pe 650 km lungime, între orașul Quebéc la SV și ins. Anticosti la NE, cu o lățime max. de 125 km și una minimă de 20 km. 3. Golf în NV Oc. Atlantic, mărginit de țărmul estic al Canadei, situat între pen. Labrador (la N și NV), ins. Newfoundland (E și NE), pen. Nova Scotia (S și SV) și pen. Gaspé (V); 155 mii km²; ad. max.: 530 m. Maree max.: 2 m. Comunică cu Oc. Atlantic prin str. Belle Isle (în N) și str. Cabot (în E). În el se varsă fl. S.L. În interiorul acestui golf se află ins. Anticosti, Prince Edward și Madeleine. Îngheață în iernile foarte friguroase. Descoperit de Jacques Cartier în cea de-a doua călătorie (1534-1535). 4. Ins. americană locuită de inuiți, în M. Bering, la 190 km V de țărmul pen. Alaska și 241 km S de str. Bering; 4,4 mii km²; 153 km lungime; 16-56 km lățime. Alt. max.: 672 m. Orașe: Savoonga, Gambell. Vegetație de tundră. Vânătoare de foci. Descoperită în 1728 de exploratorul rus Vitus Bering.